|
Articole publicate in aceasta categorie, in ordine cronologica.
|
Ingrediente: 500 g rasol de vita, burta, 1 telina mica, 4-5 morcovi, 1 patrunjel radacina, 1 gulie mica, 1 ceapa, piper boabe, 1 foaie de dafin, 1-2 galbenusuri, smantana, 1 lingura Vegeta/Delikat, patrunjel verde, leustean, 1 lingura de otet
Preparare: Se pune rasolul de vita la fiert cu putina sare, impreuna cu morcovii, telina, gulia, radacinile de patrunjel, ceapa, piperul si lingura de Vegeta/Delikat. Intr-un vas sub presiune se pune burta curata, foaia de dafin, boabe de piper, cativa catei de usturoi si un pic de Vegeta/Delikat. Se lasa la fiert o ora din momentul cand incepe sa clocoteasca. Dupa ce a fiert, se rastoarna apa rece pe ea, se lasa sa se raceasca apoi se taie fideluta. Supa din rasol se strecoara apoi se pune pe foc impreuna cu burta taiata fideluta si cateva frunze de leustean. Intr-un castronel se amesteca 1-2 galbenusuri, 2-3 linguri de smantana si o linguta de faina cu un polonic de supa fierbinte. Compozitia se rastoarna peste restul de supa, se adauga usturoi pisat si se potriveste de sare. Se mai lasa sa dea cateva clocote dupa care se adauga patrunjelul verde tocat marunt si o lingura de otet. Se serveste cu ardei iute.
Pofta buna! |
 |
Stiati ca omul poate detecta cinci gusturi de baza? Patru dintre ele sunt foarte familiare: dulce, amar, acru si sarat. Al cincelea e mai familiar in Asia, se numeste Umami si e gustul glutamatului monosodic. Acest compus e larg utilizat in bucataria orientala si de aceea e probabil recunoscut ca un gust separat.
Este totusi un gust relativ greu de definit, multi caracterizandu-l prin calificativele bogat, consistent, plin, corpolent, intensiv, intr-un cuvant DELICIOS.
Marele pas spre definirea gustului umami a fost facut in 1908, cand profesorul Kikunae Ikeda de la Universitatea Imperiala din Tokyo a cercetat in amanunt continutul supei de alge si a izolat glutamatul monosodic, substanta direct raspunzatoare de "savoare". In 1909, datorita acestei descoperiri, compania Ajinomoto lansa glutamatul monosodic drept condiment, cucerind instantaneu intreaga piata asiatica.
Mai recent, in urma unor studii aprofundate privind fiziologia si biochimia intima a formarii gusturilor de baza in cavitatea bucala, continuata prin reflectarea lor la nivel cerebral, s-a confirmat ca gustul umami, alaturi de celelalte gusturi de baza, are proprii receptori specifici.
Umami este un gust dat de continutul de proteine al alimentelor si de descompunerea proteinelor in timpul fermentarii sau prepararii alimentelor la foc mic. Asa se explica savoarea fripturilor la cuptor, supelor, ciupercilor, branzeturilor, vinurilor.
Walt Street Journal a alcatuit chiar un top 10 al celor mai pline de umami mancaruri, clasificand pe primul loc parmezanul si apoi vinul (al carui umami provine din fermentarea drojdiilor). Algele si ansoa se califica pentru urmatoarele doua locuri, iar unii bucatari afirma ca absolut orice traieste in ocean are un continut ridicat de umami.
In Romania, alimentele traditionale care ar putea constitui reperul de umami sunt hribii uscati maramureseni si conservele grase de ciuperci din Moldova. Dintre ierburile uzuale, umami se mai regaseste si in dafin, cimbru si patrunjel.
Spor la gatit! |
 |
Daca am face o vizita prin bucataria traditionala a catorva popoare europene sau din alte colturi ale lumii, am putea observa ca fiecare din locuitorii acestei planete, sarbatoresc cu mare fast Craciunul.
Stim ce ne place noua, romanilor, sa mancam de Craciun. Haideti sa vedem ce la place si altora.
FINLANDA - Hyvää Joulua!
In tara lui Mos Craciun, toata familia se strange in jurul mesii la pranz si se serveste o mancare specifica pe baza de orez in care se arunca o migdala. Norocosul care gaseste migdala, trebuie sa-si pun a o dorinta care, dupa cum spune traditia, se va indeplini. Pe masa de Craciun a finlandezilor, deseori se gaseste "lanttulaatikko" - o mancare din gulie si sirop gatita la cuptor, "rosolli" - o salata din muraturi, mazare, cartofi, ceapa, sfecla rosie, mar si maioneza. Nelipsita este casa din turta dulce si "joulutorttu" - desertul traditional din aluat cu gem de prune.
GERMANIA - Froehliche Weihnachten!
In Germania se mananca gasca la gratar cu garnitura de varza rosie si mere sau preparata la cuptor, cu garnitura de cartofi sau morcovi la cuptor. Martipanul este nelipsit de la cina de Craciun germana. Acesta este un desert traditional, iar ingredientele sale au fost pastrate secrete din generatie in generatie inca de la inceputul anului 1800. O alta prajitura traditionala de Craciun se numeste "stollen", asemanatoare cozonacului romanesc, ce contine bucatele de fructe confiate.
FRANTA - Joyeux Noël!
De Craciun, francezii pregatesc o masa plina de delicatese, de la care nu trebuie sa lipseasca faimosul "fois gras" (ficat de rata sau de gasca), fructele de mare, homarul si curcanul. Se mai servesc si 13 deserturi (cifra 13 simbolizand cei 12 apostoli impreuna cu Isus) din care fac parte merele si strugurii caramelizati, biscuitii, bomboanele din martipan. Punctul culminant al mesei de Craciun pentru francezi este traditionala "Bûche de Noel", o prajitura de ciocolata prezentata la masa sub forma de buturuga.
SPANIA - Feliz Navidad!
In Spania, singura regula la masa de Craciun este ca toata lumea sa manance bine. Cina incepe de obicei tarziu, in jurul orei 22, si continua pentru cateva ore. Majoritatea familiilor servesc supa (de obicei din peste), miel, porc, homar si alte feluri de fructe de mare. Dar cele mai apreciate sunt dulciurile, printre care enumaram cateva dintre cele mai populare: turrón, mantecados, polvorones si mazapan. Nelipsite sunt alunele, mandarinele si curmalele.
ITALIA - Buon Natale!
In Italia exista o vorba care spune "Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi" (Craciunul cu ai tai, Pastele cu cine vrei). Obiceiurile culinare ale italienilor difera de la o regiune la alta, insa toate reflecta traditiile si bucuria pe care sarbatorile de iarna o aduc in fiecare casa. Printre bucatele traditionale se numara supa de cocos (brodo di cappone), piciorul de porc umplut cu amestec de carne tocata si arome (zampone) si nelipsitele paste. Desertul principal este panettone (tipicul cozonac italian) sau pandoro (un fel de pandispan) si fructele de sezon (alune. nuci, smochine, mandarine, portocale, mere si rodii).
ANGLIA - Merry Christmas!
Puddingul de Craciun se gaseste in fiecare casa din Anglia pe 25 decembrie. Desi se numeste pudding (budinca), este o prajitura ce necesita 7 ore pentru a fi preparata (varianta scurta) sau 216 ore (7 zile!) cu tot cu timpul pentru macerare. Budinca este pe baza de prune si fructe uscate. Atunci cand este preparata, fiecare membru al casei amesteca pe rand in prajitura si-si pune o dorinta. Reteta acestui desert tipic britanic a ramas nemodificata de secole si inca se constituie ca preparatul preferat de majoritatea locuitorilor Marii Britanii. |
Cand auzi de mancare italiana, te gandesti imediat la paste si pizza. Ei bine, bucataria italiana, cu o istorie de peste 2.000 de ani, impresioneaza prin varietatea retetelor.
Fiecare din cele 20 de regiuni ale Italiei, are propriul specific culinar. Astfel, Napoli este renumit pentru pizza si mozzarella; Sicilia este patria inghetatei; Calabria este cunoscuta pentru utilizarea ardeiului iute; Venetia pentru pestele si fructele de mare; Milano pentru "risotto milanese" (orez servit cu sofran).
La Roma, felul principal (de obicei paste) este precedat de "antipasti" (gustari reci); dar capitala Italiei este renumita pentru cafeaua "espresso" (o descoperire romana). Romanii isi incep ziua cu o ceasca de cappuccino (a carei denumire se trage de la culoare maronie a sutanelor calugarilor capucini), dupa care, pe parcursul zilei, servesc deseori mici cafele espresso cu mult zahar.
Personal, dupa 9 ani petrecuti in Italia, bucataria regiunii Emilia Romagna este aceea pe care o apreciez cel mai mult. In aceasta zona, accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din copilarie.
Regiunea Emilia Romagna ofera celebra lasagna (formata din straturi de paste, carne tocata in sos de tomate si cascaval ras), pasta tortellini (in forma de inel) si renumitul "Prosciutto di Parma" (practic sunca cruda de porc). Procesul de productie al Suncii de Parma este monitorizat de un consortiu special, care garanteaza respectarea cerintelor care definesc exact specia de porci, modul lor de hranire si procesul de productie. Aceasta sunca, se sareaza si se maturizeaza intre 10 si 12 luni in incaperi racoroase.
Tot aici, se fabrica cel mai nobil otet din lume, "aceto balsamico" (otet balsam), produs doar de cativa fabricanti. Acest otet se prepara in mod natural, mustul brut este lasat sa fermenteze in butoiase de lemn cel putin 3 ani. Un bun otet balsam are nevoie de 12 ani de fermentare, iar dupa 30 sau chiar 50 de ani este insa si mai apreciat.
Nu mai putin cunoscut este "Parmigiano Reggiano" (cascaval parmezan), denumire ce provine de la orasele Parma si Reggio, unde a inceput sa fie produs (in secolul al XIII-lea). Parmezanul se maturizeaza intre 11 si 36 de luni; in functie de perioada de maturizare se obtine "parmiggiano fresco" (tanar), "parmiggiano vecchio" (mediu vechi) sau "parmeggiano stravecchio" (vechi). Parmezanul tanar vine servit la masa ca "antipasto" iar cel vechi ca adaos la paste, orez, supe si sosuri.
Insa marea specialitate raman pastele! Pastele sunt de numeroase tipuri (spaghete, linguini, penne, vermicelli, ravioli, tagilatelle, farfalle), iar stilurile in care pot fi gatite sunt si mai variate. Marea calitate a prepararii pastelor este data de fierberea acestora "al dente" (fierte 75%, nu umflate de apa).
Foarte apreciate in Emilia Romagna sunt preparatele cu peste si fructe de mare.
Si daca tot am vorbit atat de bine despre bucataria italiana, iata si o reteta din pretioasele caiete de retete ale soacrei mele (bucatareasa de mai bine de 40 de ani). |
 |
VITELLO TONNATO (VITEL CU SOS DE TON)
Ingrediente: 300 g carne macra de vitel; un morcov; o ceapa; o telina mica; 80 g ton in ulei; 3 fileuri de sardine; o lingura de capere; o cescuta ulei de masline; 1 galbenus de ou; 1 lingura zeama de lamaie; 120 ml de smantana; 1/2 lingurita de otet balsam; o cescuta de vin alb sec; sare.
Preparare: Se fierbe bine bucata de carne impreuna cu morcovul, ceapa si telina, dupa care se lasa la racit (2-3 ore). Cand este rece, se feliaza subtire si se aseaza pe un platou. Se preseaza bine cu o furculita caperele, sardinele si tonul (cel mai bine se maruntesc in mixer). Se amesteca galbenusul de ou cu zeama de lamaie si uleiul, turnat treptat, picatura cu picatura, pana se obtine o maioneza. Se amesteca smantana cu vinul si otetul balsam, apoi se adauga la maioneza impreuna cu mixtura de peste si capere. Sosul obtinut se toarna deasupra feliilor de carne si se lasa 15 minute la frigider sa se patrunda. Platoul se poate orna cu felii de lamaie si cateva capere intregi.
Pofta Buna! |
Exista o multime de plante aromate care dau o savoare deosebita mancarurilor. Ce, cat si cum condimentam, face parte din priceperea si secretul bucatarului. Totul e sa cunosti aceste mirodenii si sa stii cand si cum sa le folosesti.
Unele sunt doar gustoase, altele sunt sanatoase, altele au rol profilactic impotriva diverselor boli si ajuta in procesul de pierdere a kilogramelor in plus. Condimentele, folosite cu moderatie, inseamna sanatate.
In universul aromelor, intalnim o sumedenie de mirodenii care mai de care mai gustoase, savuroase, exotice sau puternice. Deseori ne lasam tentanti si le cumparam, ca apoi sa ne dam seama ca nu stim exact cum se le folosim. Iata de ce ne-am gandit sa trecem in revista cateva din condimentele mai putin cunoscute.
...................................................................................................................................................... |
 |
GHIMBIR
Ghimbirul este un rizom de culoarea nisipului, cu aspect ciudat. Are o aroma picanta, piperata, uneori chiar iute, potrivita pentru sosuri, carne, pui, peste, fructe de mare, mancaruri de legume, marinate, orez, supe, dar si pentru prajituri, bauturi sau fructe. Ghimbiriul uscat este de obicei vandut in forma de pudra alba sau usor maronie.
Ghimbirul proaspat trebuie spalat si curatat de coaja, apoi se taie marunt sau se da pe razatoare. In functie de preferinte, se poate pune in mancare de la inceput (aroma discreta) sau la sfarsit (aroma fiind mai puternica). Ghimbirul este antiseptic, tonic, diuretic, combate febra, stimuleaza pofta de mancare. Combate balonarea si ajuta in cazul racelilor, tusei, raului de masina si durerilor reumatismale. Ceaiul de ghimbir se prepara dintr-o lingurita de radacina maruntita la 250 ml apa si se lasa sa fiarba acoperit 3 minute.
......................................................................................................................................................
|
 |
NUCSOARA
Nucsoara constituie fructul oleaginos al unei specii de nuc, vesnic verde, originar din Indonezia. Cu un gust picant, usor amarui, se foloseste pentru a condimenta supe sau sosuri, diverse preparate din carne, pui, peste, legume, dar si prajituri, budinci si alte dulciuri.
Are proprietati bactericide, antiseptice, antiinflamatoare, linisteste crampele, stimuleaza sistemul imunitar, este antioxidanta, vermifuga (elimina viermisorii intestinali), carminativa (combate balonarea si ajuta la evacuarea gazelor din intestin) si afrodiziaca. Exercita un efect calmant asupra sistemului nervos, fara a fi sedativa, combate stresul si starile de anxietate. Nucsoara trebuie consumata doar in cantitati mici (mai putin de o bucata de nuca uscata), pentru ca altfel devine toxica pentru organism. Iar uleiul esential este contraindicat femeilor insarcinate sau celor care alapteaza.
......................................................................................................................................................
|
 |
CORIANDRU
Coriandrul este o planta care traieste doar un an, rareori supravietuind in cel de-al doilea. Semintele de coriandru sunt comercializate in general uscate, dar sunt disponibile si ca pudra. Gustul este dulceag-amarui, cu o usoara iuteala. Este un ingredient pretios pentru prepararea marinatelor destinate carnii de pui, peste, porc si vitel. Se foloseste si la prepararea amestecurilor de condimente pentru muraturi.
......................................................................................................................................................
|
 |
CAPERE
Planta de capere creste in salbaticie pe pantele muntoase, in special pe acelea din jurul Marii Mediterane. Caperele sunt bobocii nedeschisi ai florilor. Bobocii de capere se folosesc in special murate. Aroma lor este picanta si un pic acrisoara, gustul un pic astringent si pregnant. Se folosesc mai ales in sosuri (fie reci, fie calde) si in marinate, in special cele pentru peste. Merg foarte bine cu rosiile si vinetele. Caperele se mureaza in otet sau se sareaza, rezistand astfel pana la un an. Cel mai mult se folosesc in mancarurile reci (salate de peste si de legume).
......................................................................................................................................................
|
 |
RUCOLA
Rucola este o planta anuala cu frunze verde inchis, late, in forma de limba. Semintele pot servi ca substitut pentru semintele de mustar. Rucola are gust puternic, amarui si un pic piperat, asemanator unei ridichi, dar cu o aroma de mosc. Cea mai importanta utilizare a sa este in salate unde lasa un gust interesant, picant, tuturor tipurilor de salate verzi; multi o folosesc si in salata de rosii. Frunzele de rucola sunt o buna garnitura pentru multe feluri de mancare mediteraneene. Frunzele preparate cu ulei de masline, otet balsamic si parmezan proaspat ras sunt un excelent aperitiv pentru mesele mediteraneene, in special pentru cele italiene. Daca este fiarta, rucola isi pierde gustul, dar capata o aroma subtila, caracteristica, ce se potriveste pastelor italienesti sau risotto (pilaf). |
 |
Esti mamica si doresti ca cei mici sa se bucure de Halloween oferindu-le un meniu original? Nimic mai simplu. Iata reteta "ochiuri insangerate" care va starni cu siguranta curiozitatea celor mici.
Ingrediente: 6 oua medii, branza (alba si moale), 6 masline verzi umplute cu ardei rosu, ketchup sau pasta de ardei rosu
Preparare: Se fierb ouale, se racesc, se curata de coaja si se taie pe jumatate (pe latime). Se scot galbenusurile si se umplu cu branza, dupa care se netezeste la suprafata. In fiecare albus umplut cu branza se introduce cate o maslina cu ardeiul rosu in sus, pentru a forma irisul (verde) si pupila (rosie). Cu o scobitoare se deseneaza vinisoare rosii in jurul maslinei, cu ketchupul sau pasta de ardei rosu. Se aseaza in farfurii de preferat pe frunze de salata. |
 |
Ingrediente: 1 kg pitonci (hribi), 2-3 ardei grasi (sau kapia), 1/2 lamaie, 3-4 cepe, cateva linguri de ulei
Preparare: Se curata ardeiul si ceapa, se toaca marunt si se pun la calit. Dupa ce s-au inmuiat, se adauga pitoncile. Se sareaza, se pipereaza si se mai lasa la calit. In caz de nevoie, se adauga putina apa. Cand apa s-a evaporat, se adauga zeama de lamaie. Pitoncile se vor deschide la culoare. Se mai lasa pe foc cateva minute, pana cand pitoncile sunt moi si bune de mancat.
Pofta buna! |
 |
Ingrediente: 2 kg gogosari, 500 g struguri negri, o cescuta de zahar (sau 50 g miere de albine), 500 g otet de mere, 500 g suc de rosii, o lingurita de sare, foi de dafin, boabe de piper, cateva buchetele de conopida
Preparare: Se taie gogosarii in doua, sa spala si se lasa la scurs. Se pune otetul cu apa in parti egale la fiert, se oparesc 2 minute jumatatile de gogosari, se scurg si se lasa putin sa se raceasca. Se umplu pana la refuz cu boabele de struguri si apoi se aseaza cu grija in vase cu gura larga. In goluri se pun buchetele de conopida oparita in aceeasi compozitie. Dupa asezarea lor in borcane se toarna sosul, foarte putin racit. Peste otetul fiert cu apa, se pun mirodeniile, piperul, dafinul, sucul de rosii (sau bulion gros) si la urma sarea si mierea dupa ce am luat sosul de pe foc. Dupa 15 minute se toarna deasupra gogosarilor, se leaga celofanul dupa o ora (daca gogosarii mai au nevoie de sos, se completeaza si se leaga foarte strans cu ata de sac). |
 |
Ingrediente: 800 gr. ciuperci, 1 pahar smantana, o ceapa, o lingura unt, sare, piper
Preparare: Se curata ciupercile, se spala bine si se taie felii. Se oparesc cu apa clocotita, se scurg si se pun intr-o cratita impreuna cu ceapa taiata foarte fin si o lingura de unt. Se lasa sa se prajeasca cateva minute, apoi se toarna peste ele smantana. Se adauga sarea, piperul si se lasa sa fiarba in cuptor o ora. |
 |
Rosu sau alb, dulce ori sec? Ce alegi? Si cu ce mancare il asociezi? Numeroasele sortimente de vinuri ne pun in dificultate atunci cand trebuie sa asociem un meniu cu vinul cel mai potrivit.
Se pot face foarte multe clasificari ale vinului, de la soiurile de struguri din care provin, la regiunile in care sunt cultivate soiurile respective, trecand prin clasica distinctie legata de aparenta, ajungand la alimentele cu care se servesc si carora le aduce un plus de savoare.
Iata cateva principii de baza:
Vinurile albe se servesc ca aperitiv, inainte de masa. Cateva din soiurile mai renumite sunt vinurile franceze Bordeaux (Graves), vinurile alsaciene (Knipporle, Sylvaner), vinurile burgunde (Chablis) si cele unguresti (Riesling).
Vinurile seci albe si rose se servesc cu fructe de mare, peste, branzeturi fine, carne de pui, mezeluri.
Vinurile rosii seci, se potrivesc bine cu carnea rosie si cu vanatul, cu mancarea de ciuperci si branzeturile fermentate. Vinurile rosii cat si cele albe pot fi inlocuite cu un rose sec.
Vinurile rosii tinere, usoare, cu aroma de fructe se potrivesc cu carnea rosie, mezelurile si branzeturile fine si cu pestele prajit sau in sos.
In general, vinurile dulci se servesc la desert dar vinurile albe dulci si demi-dulci merg bine si cu anumite soiuri de peste.
Ca aperitiv se servesc si vinurile spumante. Acestea sunt singurele vinuri care pot fi servite cu orice fel de mancaruri. Nu servi niciodata un vin sec la desert pentru ca va parea acru.
Cu cat preparatul are mai multe arome, cu atat vinul trebuie sa fie mai simplu.
La alegerea ordinii in care se servesc vinurile exista o regula simpla: intotdeauna se incepe cu vinurile albe, apoi se trece la cele rosii, niciodata invers! |
|
|
Acum sunt 78 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
08/09/2010 @ 18:12:50
script executat in 781 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3