|
Articole publicate in aceasta categorie, in ordine cronologica.
 |
Cetatea Piatra Soimului este situata pe o stanca la mica distanta de orasul Alesd.
Cetatea a fost construita in a doua jumatate a secolului XIII fiind mentionata pentru prima data intr-un document din 1306.
In perioada 1658-1660, cetatea s-a aflat in posesia domnului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab. Dupa 4 secole de existenta, in anul 1711 trupele imperiale austriece arunca in aer Cetatea Piatra Soimului astfel incat in prezent se prezinta doar sub forma de ruine. |
 |
Cetatea Oradea a fost ridicata intre anii 1114-1131 si reconstruita in forma actuala incepand cu 1589.
Regele Ladislau I al Ungariei a ridicat cetatea pe locul unei mai vechi fortificatii. A fost devastata in timpul invaziei mongole din 1241, eveniment descris de catre canonicul italian Rogerius in opera sa Carmen miserabile (Cantec de jale).
Cetatea este ridicata din nou, urmand a fi devastata in februarie 1474 de catre o armata a Imperiului Otoman. Urmeaza o alta etapa de reconstructie inceputa in 1570 si finalizata in 1618 de catre principele Gabriel Bethlen.
Cetatea era celebra pentru santul cu apa calda ce o inconjura (din raul termal Petea), care se dovedea foarte eficient si iarna, cand nu ingheta.
Cetatea Oradea reprezinta un monument arhitectonic din Romania, una dintre puntinele cetati functionale si in prezent. Actual, in incinta Cetatii fiinteaza Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universitatii din Oradea. |
 |
Situata la 43 km de Oradea, pe DN 19, langa comuna omonima, intr-o zona de ses inundabil, Cetatea Biharia (Castrum Byhor) a fost centrul voievodatului roman condus de Menumorut. In izvoare se mentioneaza faptul ca aici, trupele voievodului Menumorut, alcatuite din romani, pecenegi si cumani au rezistat aproape doua saptamani atacurilor invadatorilor maghiari.
Este o fortificatie cu valuri de pamant (inaltimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), inconjurata de santuri cu apa (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era intregit de un mic bastion circular ("Cetatea Fetelor"). In secolul al XI-lea aici a fost resedinta unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi al Oradea.
In anii 1068 si 1091 fortificatia este pustiita de cumani, care au devastat grav şi localitatile din zona. Importanta fortificatiei scade după marea invazie tatara din anul 1241.
In 1896, la comemorarea unui mileniu de la intrarea maghiarilor, in partea centrala a cetatii a fost ridicata o coama, pe care s-a asezat o pasare turul din bronz. Acesta dupa 1919 a disparut, pana azi a mai ramas din monument doar postamentul. |
 |
Situata pe Valea Finisului, dupa satul Finis, la aproximativ 10 km de orasul Beius, Cetatea Finis este atestata documentar din secolul al - XIII - lea si a fost ridicata pentru apararea drumului aurului ce venea din Valea Ariesului.
Anonimus, notarul regelui Bela al IV-lea, mentioneaza in cronica "Gesta Hungarorum" ca aceasta cetate a fost construita de Menumorut din lemn, si reconstruita din piatra in timpul regelui Bela al IV-lea, imediat dupa navalirea tatarilor (1241). In timpul domniei lui Bela al IV-lea in cetate aveau loc consfatuiri intre conducatorii maghiari.
Documentele istorice arata un singur asediu al cetatii in anul 1249, cand satul a fost asediat fara succes de voievodul Transilvaniei. Documentele din 23 mai 1249, constituie un adevarat ultimatum adresat aparatorilor cetatii, deosebit de valoros deoarece atesta existenta populatiei romanesti in Bihor. Prin acest document voievodul Transilvaniei, Roland, garanteaza romanilor din cetatea Finisului retragerea libera, in asa fel incat nici el, voievodul, nici ungurii nici valahii sa nu-i atace.
Este de remarcat faptul ca Mihai Viteazul in drumul sau spre Viena a poposit in cetatea Finisului timp de doua zile. In lucrarea "Scolile din Beius intre 1828-1829" Pavel Constantin aminteste ca "la noiembrie 1599 Mihai Viteazu pune stapanire pe cetatea Finisului". Documentele istorice arata rolul important al cetatii in luptele cu turcii si în razmerita curutilor.
In anul 1661 cetatea cade sub ocupatie turceasca, ocupatie care va dainui timp de 30 de ani.
In timpul ascensiunii imperiului Habsburgic, 30 iulie 1686, turcii sunt alungati din cetate de contele Cerbeli, la plecare acestia o distrug. Incepand cu această dată Finisul schimba jugul turcesc cu cel austro-ungar.
Dupa razboiul curutilor in 1711, austriecii ordona daramarea cetatii, deoarece aici au fost constituite baze de operatii ale curutilor.
Din Cetatea Finis a mai ramas o parte dintr-un turn si o portiune dintr-un zid. |
|
|
Acum sunt 84 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|