|
Articole publicate in aceasta categorie, in ordine cronologica.
 |
"Exista o roca care, ca nici una alta, isi impune prezenta in relief din prima clipa, o roca creatoare de privelisti magnifice si originale, o roca cu multa personalitate si cu nenumarate ciudatenii. Aceasta roca este calcarul. Si este atat de aparte, incat dintre toate rocile este singura pentru a carui relief s-a creat un termen special si careia i s-a dedicat o intreaga disciplina stiintifica, ba chiar doua, carstologia si speologia". (Marcian Bleahu)
................................................................................................................
Calcarul este scos in mod pregnant din randul celorlalte roci in ce priveste modelarea reliefului din cauza unei proprietati, destul de rar intalnita la rocile naturale, solubilitatea. Fara a putea fi urmarita cu ochii si nici macar cu efecte notabile la scara vietii unui om, dizolvarea calcarului este atat de accentuata la scara timpului geologic, incat are o influenta covarsitoare asupra reliefului.
Prin varietate, complexitate, spectaculozitate carstul din zona Bihorului se impune de la prima vedere ca un obiectiv de maxima atractivitate. Muntii Apuseni au carstul cel mai dezvoltat si se gaseste in urmatoarele unitati : Bihor si imprejurimi, Padurea Craiului, Codru-Moma, Trascau-Metaliferi. Prezinta mai multe nivele de carstificare echivalente suprafetelor medii carpatice si nivelelor mai noi. Are cele mai multe pesteri si avene din tara, campuri mari de lapiezuri si doline, polii, vai oarbe, trepte antitetice si 5 ghetari subterani: Scarisoara (in bazinul Garda), Vartop (bazinul Garda Seaca), Focul Viu si Barsa (in bazinul Crisul Pietros) si ghetarul di avenul Bortig.
In cadrul Apusenilor se detaseaza Muntii Bihorului si Padurea Craiului, cu cel mai diversificat si dezvoltat carst. Mozaicul tectonic si petrografic din Bihor si-a spus cuvantul in puternica fragmentare a retelei de pesteri si de scurgeri subterane din Padis, Poiana Ponor, Cetatile Ponorului si Cheile Galbenei. In cele doua masive sunt bine evidentiate trei nivele de carstificare (doua fosile), doline foarte mari cu puturi de legatura catre golurile subterane, ghetari de pestera. Pot fi citate campurile carstice din Podisul Padis, Scarisoara, Lumea Pierduta, Zece Hotare, bazinul Rosia, bazinul Garda.
Importante depresiuni carstice apar la: Ponor, Poiana Mare, Padis, Albioara, Danis, Cetatile Ponorului. Exista aici peste 200 de pesteri, intre care Pestera Vantului (32 km, sub Padurea Craiului), Meziad, Cetatile Ponorului, Scarisoara. In Piatra Craiului avenul Stanu Foncii are 320 m. Apar si chei impresionante pe vaile: Rosia, Lazu, Galbena, Somesul Cald, Garda, Sighistelu.
Dar nici nu este nevoie de mari intinderi de calcar pentru ca sa fie desteptat interesul turistului, ci doar o simpla pestera, daca este bine pusa in valoare. Pestera Ursilor de la Chiscau (Muntii Bihor), prima pestera amenajata la un inalt nivel tehnic, a starnit un atat de mare aflux turistic, incat doar intr-un an de la deschidere a acoperit un sfert din investitie, prevazuta a se amortiza in 10 ani.
Regiunile carstice si pesterile reprezinta pentru omul de stiinta un vast camp de investigatii, pentru speologi un domeniu unde sa-si exerseze dorinta de necunoscut si priceperea de exploratori, pentru turisti un loc de reculegere si desfatari peisagistice, iar pentru economisti o adevarata "mina de aur". Tara noastra se bucura de astfel de regiuni. Nu trebuie decat priceperea pentru a le valorifica din toate punctele de vedere. |
 |
Platoul calcaros din Muntii Codru Moma, situat la o altitudine de 600-700m, ce cuprinde un mare numar de doline, adeseori aliniate, creand "vai de doline", domina cu rama sa vestica limita judetului. Marginea platoului este constituita din roci impermeabile ce formeaza o cununa mai ridicata.
Platoul Vascau este sarac in ape permanente, ele pierzandu-se in ponoare.
Cele mai cunoscute doline:
- Recea
- Ponoras
- Banisoara - Sfaras
- Aranda
- Boitos
- Barisca
- Pociovelistea
- Ponoarele
Unele doline adapostesc mici tauri, formate datorita impermeabilitatii versantilor cu argila de calcifiere:
- Taul lui Ghib
- Taul Ponorului situat intr-o dolina la nici 1km de Camp - Moti, in apropiere de drumul forestier insotit de marcajul cruce albastra (se vede din drum)
- Taul Dambul Soimului situat pe Valea Ponor
Cele cateva paraiase ce strabat platoul, se pierd in ponoare sau guri de pesteri.
Cele mai cunoscute pesteri:
- Campeneasca (situata in capatul satului Izbuc, spre Camp)
- Ponor (situata pe Valea Ponor)
La marginea platoului apar cateva izbucuri mai importante:
- Izvorul din Boiu de langa Vascau
- Izbucul de la Calugari
- Izbucul din Valea Briheni
Este un platou populat, cateva sate fiind raspandite pe suprafata sa: Colesti, Camp, Camp - Moti, Izbuc, Calugari. Una din ocupatiile deteminate de prezenta calcarului in zona, este producerea varului, in numeroasele cuptoare de ars calcarul, numite varnite, din satele Izbuc si Camp - Moti. |
 |
Campia Crisurilor este situata in cadrul bazinului inferior al celor trei Crisuri (Alb, Negru, Repede) si reprezinta compartimentul central al Campiei Banato-Crisene, situat in partea vestica a tarii. Suprafata de cca. 3.500 km patrati detine aproximativ 21% din suprafata totala a Campiei Banato-Crisene si numai 1,46% din suprafata totala a tarii.
In cadrul Campiei Crisurilor, aspectele reliefului si particularitatile de geneza permit distingerea a doua unitati distincte: Campia inalta si Campia joasa.
Campia inalta s-a format in urma unui proces de acumulare si de eroziune, la nivelul teraselor, datorita apropierii zonei de subsidenta a Crisurilor. Desi dispusa in trepte, suprafata reliefului constituie, in ansamblu, un plan usor inclinat, de la 200 m, cat are in vecinatatea dealurilor, pana la 110 m spre Campia joasa.
Campia joasa constituie rezultatul procesului de acumulare si de eroziune prin divagare a retelelor hidrografice care coboara din regiunea mai inalta a judetului, cu precadere a Barcaului, a Crisului Repede si a Crisului Negru. Raurile care dreneaza campia au albia putin adanca si nu sunt insotite de terase. In cadrul campiei apare un nivel mai inalt, alcatuit dintr-o serie de campuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudica a Campiei Valea lui Mihai, Campia Barcaului, intre Crisul Repede si Barcau si Campia Salontei, la sud de Crisul Negru.
Campia Crisurilor cuprinde intinse culturi de cereale, paduri cu o fauna bogata, lacuri pescaresti si o multitudine de asezari cu ateliere mestesugaresti si pivnite petru pastrarea vinului. |
 |
"Voi, muntilor mandri, mosnegi cununati / Cu stelele boltii albastre, / In leaganul vostru de codri si stanci / Dorm toate povestile noastre". (Octavian Goga)
......................................................................................................................................................
Muntii Bihorului sunt o grupa montana a Muntilor Apuseni ce apartine de lantul muntos al Carpatilor Ocidentali. Cel mai inalt varf este Varful Cucurbata Mare, cu 1.849 m.
Delmitari:
- la nord de Muntii Vladeasa
- la nord-est de Muntii Gilaului
- la est de masivul Muntele Mare
- la sud si sud-est de Muntii Metaliferi si masivul Muntele Gaina
- la vest de Muntii Codru-Moma
- la nord-vest de Depresiunea Beius
Privind schema generala a Muntilor Apuseni, se constata ca Muntii Bihor ocupa o pozitie centrala formand nodul orografic din care se desfac radiar principalele ramuri muntoase ale Apusenilor. In acelasi timp ei sunt si un centru hidrografic, din care pornesc divergent principalele rauri ale Apusenilor: Ariesul, Somesul Cald si Crisul Repede.
In urma unei evolutii indelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafete de nivelare care au constituit din cele mai vechi timpuri locuri favorabile atat pentru asezari risipite, cat si pentru practicarea unei agriculturi pastorale.
Muntii Bihor au o alcatuire geolgica complexa, predomina calcarele iar spre est formeaza corp muntos cu Muntii Gilau, deosebirea de alcatuire geologica ii diferentiaza net ca relief.
Din punct de vedere geologic in Muntii Bihor se disting doua zone total diferite: Bihorul sudic si Bihorul nordic.
Bihorul sudic, delimitat la nord de izvoarele Ariesului Mare, la est de valea Iarba Rea (afluent al Ariesului Mare) si valea Draghita (afluent al Ariesului Mic), la sud de izvoarele Ariesului Mic si la vest de Depresiunea Beius, cuprinde Masivul Biharia. El are o structura geologica complicata prin faptul ca aici apar suprapuneri anormale de strate. Este vorba de asa numitele panze de acoperire, adica stive mari de strate care in timpul miscarilor scoartei sunt deplasate pe mari distante. Prin procesul de sedimentare a stratelor ce alcatuiesc scoarta, intr-o stiva de depozite, stratele sunt din ce in ce mai noi de la partea inferioara spre cea superioara. La o structură cu "panze" succesiunea este anormala caci pachetele de strate vechi sunt impinse peste stratele mai noi. Acesta este tocmai cazul din Masivul Biharia unde, dinspre sud spre nord, se poate urmarii o succesiune: creasta Masivului Biharia este alcatuită din sisturi cristaline si granite de varsta precambriana. Ele acopera un pachet de conglomerate metamorfozate de varsta paleozoica medie. Cele din urma pot fi usor recunoscute dupa culoarea lor care este uneori verde, dar mai ales rosu-violaceu. Depozitele paleozoicului superior acopera la randul lor formatiuni mai tinere de varsta mezozoica care apartin insa zonei nordice a Muntilor Bihor.
Bihorul nordic, reprezinta fundamentul intregului ansamblu structural, caci intreaga stiva de depozite ocupa locul in care au fost depuse, constituind ceea ce se numeste autohtonul, spre deosebire de zona sudica unde, dupa cum am vazut, toate formatiunile geologice sunt "alohtone", in panza, ocupand o pozitie secundara, fiind duse aici de miscarile scoartei.
In Bihorul nordic predomina calcarele masive ce alterneaza cu pachetele mai subtiri de conglomerate, gresii si sisturi violacee. In nord apar astfel conglomerate si gresii; mai la sud se dispun calcare si dolomite, apoi urmeaza, si mai la sud, o a doua fasie de gresii, sisturi si, in sfarsit, o a doua fasie de calcare. Toate acestea inclina de la nord spre sud, suprapunandu-se ca tiglele pe un acoperis, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce in ce mai noi.
Zona de izvoare a Somesului Cald reprezinta un larg graben in care formatiunile geologice s-au prabusit pe falii paralele cursului Somesului. Depozitele mezozoice ce formeaza acest sector sunt reprezentate prin roci sedimentare foarte variate, in care predomina calcarele jurasice si cretatice inferioare.
O exceptie la aceasta structura obisnuita pentru Bihorul nordic o reprezinta zona de la vest de puternica fractura ce urmareste valea Galbena, de la izvoare spre nord pana dincolo de confluenta cu Crisul Pietros, precum si zona de la vest de creasta Masivului Vladeasa. Cu milioane de ani in urma aceasta zona vestica s-a prabusit pe falii largi de zeci de kilometri. Stivele de depozite incalecate anterior pe autohton (panzele) au ocupat astfel o pozitie inferioara, fiind afectate mai putin de eroziune; din acest motiv ele se pastreaza si astazi constituind masive ca Tataroaia, Paltinetul, Dealul Muntilor, Magura Ferice, Galvoiu si Tapu.
Muntii Bihor reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale, ca nici o alta regiune din tara. Ea este una dintre cele mai complexe si interesante regiuni carstice din muntii nostri ce adapostesc cateva formatiuni de valoare mondiala: Ghetarul Scarisoara, Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, Groapa Ruginoasa. La acestea se adauga numeroase alte pesteri si chei care, pe langa interesul peisagistic, sunt importante si din punct de vedere stiintific (fauna si flora proprie).
|
 |
|
Crisul Negru reprezinta raul cel mai insemnat din intreg bazinul hidrografic al Crisurilor datorita marimii bazinului sau de receptie, de aproximativ 4450 km2. Bazinul are o forma vadit asimetrica, fiind conditionat de afluentii ce coboara pe dreapta din Muntii Bihorului si din Padurea Craiului, cu mult mai vigurosi decat afluentii pe stanga ce-si aduna apele din Muntii Codru-Moma.
Crisul Negru izvoreste din Muntii Apuseni (Muntii Bihor) in apropiere de localitatea miniera Baita, atinge o lungime de 144 km pe teritoriul Romaniei, strabate depresiunea Beius, Dealurile de Vest, Campia de Vest, curgand prin localitatile Nucet, Stei, Beius varsandu-se in Ungaria in Crisul Alb dupa care in Tisa.
Din Muntii Bihorului, principalii afluenti ai Crisului Negru sunt: pe dreapta - Crisul Baitei, Sighistelul, Crisul Pietros (care, prin afluentul sau Galbena colecteaza apele din platoul carstic al Padisului) si valea Nimaiesti. Datorita marimii bazinelor colectoare, a pantei accentuate de scurgere din sectoarele lor superioare, a gradului mare de acoperire cu vegetatie, a substratului petrografic impermeabil si, mai ales, datorita cantitatii insemnate de precipitatii (media anuala intre 800 mm in depresiunea Beiusului si 1400 mm in munti), aportul de ape in Crisul Negru este deosebit de insemnat.
Din Muntii Padurea Craiului, Crisul Negru primeste ca afluenti vaile Rosia si Holod. Desi cantitatea de precipitatii care cade in bazinele colectoare ale acestor afluenti este mai redusa (800-1000 mm), faptul ca acestia dreneaza regiuni carstice importante (Rosia-Damis-Varciorog), face ca aportul lor de ape sa fie destul de insemnat. Tot ca afluenti de dreapta sunt de amintit cei ce isi colecteaza izvoarele din dealurile Padurii Craiului - vaile Rapa, Gurbediu, Sarazu, Valea Noua. Cantitatea redusa de precipitatii pe care o primesc (aproximativ 700 mm medie anuala), precum si substratul petrografic permeabil, fac ca aceste cursuri de apa sa participe intr-un mod redus la alimentarea Crisului Negru.
Afluentii de stanga ai Crisului Negru isi au originea in Muntii Codru-Moma. Un aport mai insemnat de ape il aduc in colector izvorul Boi (care colecteaza o parte din apele din platoul carstic al Vascaului), vaile Briheni, Tarcaita, Finis, Valea Mare, Arman, Soimi, Petid, Ratasel. Totusi, cantitatile de apa pe care acesti afluenti le aporteaza Crisului Negru sunt mult mai mici decat afluentii de dreapta ai raului. Aceasta se datoreaza atat suprafetei colectoare mult mai reduse, cat si precipitatiilor mai reduse (700-800 mm anual), gradului mare de acoperire cu paduri, substratului petrografic partial impermeabil.
|
 |
"In fata muntilor nostri, sufletul se lasa dus de visare ca intr-o elegie fara sfarsit, parc-ai vedea mariri cazute ori suflete ranite de atingerea lumii..." (Alecu Russo)
................................................................................................................
Dupa cum arata si numele, muntii Codru-Moma sunt formati din doua grupe montane distincte: muntii Codru si muntii Moma, separati destul de net de doua vai divergente, valea Briheni (in est) si valea Moneasa (in vest).
Spre deosebire de muntii Padurea Craiului si Zarand, care se leaga cu insertii puternice de masa mare a Apusenilor, respectiv de muntii Vladeasa si Metaliferi, Codru-Moma au o legatura mai slaba, un fel de punte ingusta ce-i leaga de Muntii Bihor. Acest fapt face ca ei sa fie bine conturati, cu limite pregnante si aproape detasati de partea centrala a Apusenilor, aparand ca o masa muntoasa insulara inconjurata de depresiuni.
Spre nord limita o formeaza Crisul Negru cu un segment din cursul mijlociu. La est limita muntilor este determinata de larga depresiune a Beiusului, un golf ce se situeaza intre ei si muntii Bihor. Spre sud limita o formeaza valea Crisului Alb, care ii desparte de muntii Zarand. Spre vest, marginea muntilor nu este accentuata, caci ei coboara lent, prin culmi domoale, spre Campia Crisurilor.
In limitele descrise, Codru-Moma ocupa o suprafata de circa 1200 km2, inaltimea maxima o ating in varful Plesu, de 1.112 m. |
|
Afluent al raului Tarinii, Taul lui Ghib este un lac dolinar, situat pe Platoul carstic Vascau, la 2 km de satul Izbuc, langa drumul forestier ce leaga satul Izbuc de Valea Ponor.
Are o lungime de circa 60 m si o latime de 20 m. In acest lac se gasesc specii de caras si pile.
Taul lui Ghib reprezinta o raritate in peisajul calcaros din tara. |
|
|
Acum sunt 81 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
08/09/2010 @ 17:54:25
script executat in 406 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3