|
Articole publicate pe site, in ordine cronologica.
 |
Pomicultura a fost dintotdeauna o ocupatie secundara ce asigura multe din nevoile locuitorilor. Dealurile Bihorului sunt impanzite cu livezi de pomi fructiferi: meri, peri si mai ales pruni. Proaspete sau uscate, fructele se consumau in tot timpul anului.
Din prune si mere se obtineau si se obtin si azi mari cantitati de tuica, produs ce are in Bihor diferite denumiri: palinca, junars, vinars. Vinarsul de Bihor este vestit in intreaga tara prin taria, aroma specifica si gustul placut.
In trecut bihorenii faceau tuica in vase mari de ceramica prevazute cu instalatii rudimentare de distilat. In secolul al XIX-lea au inceput sa se raspandeasca tot mai mult cazanele de cupru cu randament sporit.
Cazanele se cladesc pe malurile raurilor sau langa fantanile cu debit mare de apa. De cele mai multe ori cazanele sunt prevazute cu roti hidraulice, cu palete fixate in albia raului si care, prin invartire, aduc apa la inaltimea cazanului cu ajutorul unor cupe sau vase de ceramica prinse de rama exterioara a rotii. Din cupe apa cade intr-un jgheab de lemn de unde ajunge la racitorul cazanului. |
 |
Intr-o lume unde pare sa nu mai fie nicio speranta, cand cosmarul si realitatea se intrepatrund, un tanar indragostit pleaca in cautarea orasului pierdut… Aceasta este tema romanului "Calvarium" ce va fi lansat astazi, 2 noiembrie, ora 15:00, la Facultatea de Litere din Oradea (sala C23), unde va fi prezentat de criticul literar Marius Mihet.
Tanarul scriitor, Andrei Simut, este absolvent al Colegiului National "Iosif Vulcan" Oradea si al Facultatii de Litere din Cluj, unde este in prezent doctorand al Catedrei de Literatura Comparata. In 2007 a debutat cu eseul "Literatura traumei" (Casa Cartii de Stiinta, Cluj), premiat de USR - Filiala Cluj si de revista "Romania literara". |
Cartea va mai fi lansata miercuri, 4 noiembrie, de la ora 13:00, la Colegiul National "Iosif Vulcan" din Oradea, si joi, 5 noiembrie, de la ora 13:00, la Colegiul National "Emanuil Gojdu" din Oradea.
|
 |
In perioada 28-30 octombrie, va avea loc la Oradea cea de-a doua editie a Festivalului de Filme de Animatie Metrion (MAFF).
Tema festivalului si a concursului de desene animate post-it de scurt metraj pentru studenti si animatori tineri este "Rapirea Europei".
In cele trei zile se vor proiecta animatii scurte in cinematograful Libertatea (din Pasajul Vulturul Negru), se vor organiza discutii cu regizori renumiti si se vor tine performance-uri si concerte in Clubul Gekko (de pe strada Tudor Vladimirescu).
Printre oaspetii de seama ai festivalului se numara regizorul Victor Antonescu, M. Tóth Géza (nominalizat la premiile Oscar pentru animatia "Maestro") si Jimmy Kosolosky (absolventul renumitei scoli de animatie La Poudriere).
Pentru detalii si alte informatii, accesati site-ul www.metriongroup.ro |
 |
La 25 si 26 octombrie, in calendarul popular se serbeaza Mosii lui Samedru, cunoscuti si sub numele de "Mosii de Toamna" sau "Mosii cei Mari".
"Datina deosebit de importanta in lumea satului romanesc, Sarbatoarea Mosilor provine din cultul arhaic al stramosilor totemici. Se presupune ca obiceiul dateaza din vremea geto-dacilor, despre care se crede ca practicau diferite ritualuri religioase. In cadrul acestora, in apropierea unor mari focuri, se organizau banchete la care spargeau vase din lut. |
Si despre cioburile gasite in gropile rituale, descoperite pe teritoriul Romaniei, se crede ca ar fi fost ofrande aduse Mosilor de sub pamant". (Cornel Dan Niculae - Magia si fiintele fantastice din arhaicul romanesc).
Aceste sarbatori dedicate stramosilor, sufletelor mortilor, au loc in zilele de rascruce ale anotimpurilor (cum ar fi solstitii si echinoctii) de unde si credinta ancestrala ca stramosii mitici controleaza si stapanesc atat ciclurile naturii cat si activitatile sezoniere ale oamenilor. In aceste perioade se crede ca granita dintre lumea viilor si cea a mortilor este usor de trecut si cum nu se stie niciodata daca duhurile mortilor sunt binevoitoare sau nu, oamenii obisnuiesc sa le aduca pomeni pentru a le imbuna, pentru a le castiga bunavointa si pentru a asigura recolte bogate in anul urmator.
Sambata dinaintea lui Samedru este una dintre cele mai importante sambete ale mortilor. Se dau ofrande pentru sufletul mortilor (colaci, fructe, lapte, branza, untura) si se invoca spiritul acestora cu speranta de a avea ajutor, belsug si spor in casa: "Voi mosi stramosi/Sa-mi fiti toti voiosi,/Sa-mi dati spor in casa,/Mult pe masa,/Cu mult ajutor/In campul cu flori".
In noaptea de 25 spre 26 octombrie se face Focul lui Samedru, prin taierea si arderea unui copac. Femeile impart pomenile si cei prezenti mananca, beau, glumesc, canta si joaca. La plecare, ei iau cenusa, carbuni aprinsi si alte ramasite ale rugului pentru fertilizarea gradinilor si livezilor. Un gest cu rol apotropaic, pomii fiind aparati de daunatori si roditori in anul care vine.
Tot in noaptea de Samedru, se fac prevestiri meteorologice. Daca luna e plina si neacoperita de nori e semn de iarna blanda si buna pentru culturi. Daca, dimpotriva, luna nu e plina si ploua, cu siguranta iarna va fi lunga si incarcata cu nameti.
Ca simbol universal al acestei sarbatori, Mircea Eliade mentiona: "Ce altceva ar putea fi invazia sufletelor mortilor decat semnul unei suspendari a timpului profan, al realizarii paradoxale a unei coexistente a trecutului si al prezentului?" |
 |
In perioada 21-22 octombrie, incepand cu ora 18:00, se va desfasura la Beius cea de-a III-a editie a Festivalului National de Folclor "Canta, canta, gura scumpa".
Festivalul concurs este organizat de Casa de Cultura Beius, in parteneriat cu Primaria si Consiliul Local Beius, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bihor, Asociatia "Opera per sempre", Casa de Cultura "Ioan Ciordas" Beius si Teatrul de Stat Oradea.
Festivalul isi propune sa descopere noi talente si sa promoveze valori autentice ale folclorului.
Au decis sa participe la acest eveniment artistic 17 concurenti din Bihor, Cluj, Maramures, Timis, Olt si Tulcea.
Vor sustine recitaluri indragiti interpreti de muzica populara: Irina Mihoc, Daniela Rada, Virginia Irimus, Ciprian Zapota, Viorica si Elena Lupu, Ana Maria Ardelean, Vasile Chioran, Antonela Ferche Butiu, Bogdan Toma si ansamblurile folclorice "Crisana" (director artistic - Leontin Ciucur) si "Mladite de tezaur" al Casei de Cultura Beius.
Intrarea este libera. |
 |
Lucinul este o veche sarbatoare pastorala cu data fixa (18 octombrie), perioada constituirii haitelor de lupi in vederea reproducerii.
In ziua Lucinului se savarseau rituri magice menite sa impiedice reproducerea lupilor si sa determine indepartarea lor din preajma turmelor de oi si a bovinelor. Unul dintre cele mai cunoscute consta in inclestarea dintilor pieptenilor metalici de scarmanat lana, crezandu-se ca, prin analogie, se vor inclesta si dintii lupului.
Interdictii de Lucin:
- nu se umbla cu acul si foarfecele; nu se taie nimic
- nu se prelucreaza lana si pieile animalelor
- nu se scoate cenusa din vatra sobei
- femeile nu se piaptana (fiind parul incalcit, lupii se incurca si se pierd prin paduri)
- nu se imprumuta nimic din casa
- nu se pronunta cuvantul "lup"
Singurul lucru ingaduit si chiar recomandat este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari gura lupului.
Copii bolnaviciosi primeau in aceasta zi un nume nou, cel de Lupu, fiind astfel sub ocrotirea lupului si deci, feriti de boli. |
 |
"Uitati paginile de antologie ieftina, discursurile de lirism si prezumtie, caci noua nu ni se datoreste nimic din ce-i frumos pe acest pamant romanesc. Nu ni se datoreste nici macar pastrarea a tot ce-i primitiv, caci, unde s-a putut, sondele au spart scoarta pamantului, fierastraiele au ucis padurile. Unde au spart, n-au adus nici o compensatie; unde au ucis, n-au atatat din nou viata; au ramas munti dezgoliti si dealuri care se risipesc in vai.
Minunea privelistilor primitive s-a pastrat in afara de vointa si tendinta oamenilor trecatori. Acesti oameni trecatori niciodata n-au cunoscut-o; au preferat tinuturile si privelistile la moda din alte tari, unde au risipit averile agonisite de altii. Catre minunile acestea primitive nu sunt drumuri; in preajma lor nu se afla locuri de popas, omul trecator n-a cheltuit pentru ele nici dragoste, nici inteligenta".
(Mihail Sadoveanu - Tara de dincolo de negura) |
 |
Joi, 15 octombrie, incepand cu ora 17:00, Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai" impreuna cu Asociatia Ephor prezinta istoria ascensiunii solitare a alpinistului oradean Varga Csaba pe masivul Khan Tengri.
Situat intre China, Kazakhstan si Kirghistan, masivul Khan Tengri, cunoscut si sub numele de "Stapanul cerului" sau "Stapanul spiritelor", este cel mai nordic varf de peste 7.000 m din lume. Inaltimea sa reala este de 6995 m, restul pana la 7010 fiind doar calota de gheata.
Pe seama acestui misterios si maiestos munte circula numeroase legende, transmise de diferitele popoare ce au locuit in vaile invecinate. Una dintre ele spune ca stafiile bantuie muntele si aprind in fiecare noapte un foc urias pe varful Khan Tengri, foc ce nu este chiar ireal, caci lumina soarelui se reflecta in combinatii magice in zapada, gheata si marmura galbena. Seara, marmura capata reflexii rosiatice, de unde si denumirea cazaca de "Kan Tau" - "Muntele de sange".
Khan Tengri este considerat cel mai frumos pisc datorita crestelor sale geometrice si simetriei.
Prima ascensiune pe Khan Tengri dateaza din anul 1931, reusita apartinandu-i unui ucrainean. Primul european care a vazut panorama din varf a fost Peter Semenov in 1947. Cea mai mare tragedie pe Khan Tengri dateaza din 2004, cand mai multi alpinisti si-au pierdut viata din cauza unei avalanse.
Ascensiunea solitara pe acest masiv este foarte rara, reusita alpinistului oradean Varga Csaba fiind o premiera pentru Romania si un motiv de mandrie locala pentru orasul Oradea. Este cu atat mai remarcabil cu cat ultima expeditie romaneasca pe acest munte, a Clubului Alpin Roman, Sectia Universitara Cluj, desfasurata in 2008 a fost compusa din 14 persoane.
Csaba s-a pregatit timp de un an pentru aceasta aventura, alergand zilnic cate o ora, neintrerupt, pentru a-si pregati plamanii. Expeditia a durat trei saptamani, din 17 iulie pana in 10 august. Alpinistul a ajuns pe varf abordandu-l din partea nordica, ceea ce reprezinta un record de altitudine pentru judetul Bihor.
Manifestarea va avea loc in amfiteatrul de la etajul 1 al bibliotecii. |
 |
Vineri, 16 octombrie, Lotus Center din Oradea va fi deschis pana la ora 1:00 deoarece este "Noaptea reducerilor".
Magazinele din incinta complexului comercial promit reduceri senzationale de pana la 75%.
Evenimentul care va debuta la orele 20:00 va fi insotit de o serie de momente artistice incendiare, pana tarziu in noapte.
In program:
ora 20:00 - Make Up & Hair Styling gratuit
ora 22:00 - Concert Arrazando
ora 23:00 - Concert Keo |
Inscrierile se fac in perioada 13 - 15 octombrie 2009 la numarul de telefon: 0259/436022.
|
 |
La poalele Muntilor Bihor, la o altitudine de 550 m, printre paduri mirifice, izvoare cristaline si parauri montane, la numai 28 km distanta de Beius, se afla Satul de vacanta Boga. Un punct de pornire catre numeroase obiective turistice ce ofera privelisti de neuitat.
Valea Boga, ce isi are izvorul intr-un izbuc care dreneaza o parte din apele Platoului Padis, are o zona de chei inguste si afluenti cu chei si cascade: Valea Oselu, Valea Bulbuci si Valea Rea.
Valea Oselu are un sector de chei asemanatoare unei palnii cu deschidere spre amonte. Aproape de confluenta cu Boga se afla Casada Oselu. Caderea aproape verticala are cinci trepte si o inaltime de 10 m. Apele ei ajung in acumularea de pe Boga, care se afla in fata cascadei.
Valea Bulbuci este presarata cu numeroase repezisuri si cascade marunte. Cea mai mare, Cascada Bulbuci, are o inaltime de 40 m, in trei etaje. Ultima treapta este cea mai spectaculara, deoarece ofera posibilitatea de a intra in spatele perdelei de apa.
Valea Rea este insotita partial de un drum de tractor, apoi continua abrupt, cu o succesiune de cascade greu accesibile dar care ofera o priveliste deosebita. Afluentul Valea Plaiului, care se adanceste in dreapta drumului care urca in serpentine de la Pietroasa la Padis, ofera de asemenea sectoare de canion deosebit de spectaculoase prin prezenta a numeroase cascade, pesteri, arcade naturale si grohotisuri.
Salbaticia si frumusetea acestor vai compenseaza din plin efortul turistilor care se incumeteaza sa strabata traseele greu accesibile. |
|
|
Acum sunt 39 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
10/09/2010 @ 22:26:27
script executat in 1000 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3