De Georgia (la 04/07/2008 @ 10:34:57, in 03 RELIEF, citit de 215 ori)
Afluent al raului Tarinii, Taul lui Ghib este un lac dolinar, situat pe Platoul carstic Vascau, la 2 km de satul Izbuc, langa drumul forestier ce leaga satul Izbuc de Valea Ponor.
Are o lungime de circa 60 m si o latime de 20 m. In acest lac se gasesc specii de caras si pile.
Taul lui Ghib reprezinta o raritate in peisajul calcaros din tara.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 118 ori)
Pestera Campeneasca situata in apropierea orasului Vascau are un portal de 20 de m inaltime in care se gaseste cea mai mare cascada subterana din Romania cu o inaltime de 40 de m.
Apele paraului Tarinii se pierd in aceasta pestera si parcurg un curs subteran de aproximativ 2 km dupa care reapar in izbucul Boiu, in vestul orasului Vascau.
Se spune ca numele pesterii s-ar trage de la numele depresiunii Tarina, unde se află pestera si care, avand aspectul unui camp si fiind vechi loc de pasunat pentru animalele oamenilor din zona, ar fi determinat alegerea acestui nume. Datorita faptului ca, in timp, acest camp a fost locul unde oamenii isi aduceau si tineau boii pentru mai mult timp, oamenii i-au dat locului numele de "Bouriste”, adica locul de pasunat al boilor; acest nume s-a pastrat in paralele cu cel de Pestera Campeneasca.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 210 ori)
Pestera Ursilor este cea mai cunoscuta pestera din M-tii Apuseni, cu peste 100.000 vizitatori pe an. Pestera, dincolo de zona accesibila turistilor, adaposteste galeria inferioara cu statut de rezervatie. A fost descoperita intamplator la 17 septembrie 1975, in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscau, de catre minerul Traian Curta. O parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980.
Situata la 86 km de Oradea, Pestera Ursilor incanta privirile vizitatorilor cu o superba arhitectura speologica. Rezervatia speologica (peste 1 km lungime, la altitudinea de 419 m) desfasoara o variata gama de formatiuni stalagmitice si stalactitice precum si resturi de fosile ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus) disparut in urma cu 15.000 de ani.
Intrarea in pestera se face printr-un modern pavilion de exploatare turistica, unde sunt amenajate o sala de asteptare, un bar, un stand cu produse de artizanat. Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de 847 m si se compune, la randu-i, din trei galerii, in ordinea vizitarii,: Galeria "Ursilor", Galeria "Emil Racovita" si Galeria "Lumanarilor". "Mastodontul", "Palatele fermecate", "Casuta piticilor", "Lacul cu nuferi" sunt doar cateva din denumirile simbolice date grupurilor de formatiuni calcaroase de catre ghizi si vizitatori.
Iesirea se face printr-o fantastica galerie ornata cu lumanari, ultima sala fiind simbolic intitulata "Sfatul Batranilor".
Vizitarea dureaza aproximativ 45 minute, in grupuri conduse de ghizi autorizati. Temperatura in pestera este constanta: +10° C, iar umiditatea relativa 97%.
Pestera Ursilor ofera o imagine fascinanta, de neuitat, destindere si infratire cu natura.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 104 ori)
Pestera Meziad este situata la 16 km de municipiul Beius, in partea de vest a Muntilor Apuseni, in Muntii Padurea Craiului.
Prima semnalare in literatura de specialitate este in 1863. Pestera Meziad este una dintre cele mai mari pesteri din Romania, dispusa pe 3 nivele si cu galerii ce au o lungime totala de 4750 m. Pestera a luat nastere ca urmare a captarii subterane a doua paraie afluente Vaii Pesterii: Paraul Bradului, care a dus la formarea nivelului superior si Paraul Gropilor.
Pestera se desfasoara pe doua niveluri de carstificare. Nivelul inferior insumeaza 1.542 m si se infatiseaza sub forma unei galerii foarte spatioase (20-30 m latime; 15-20 m inaltime). La intrarea in pestera se afla marele portal cu o inaltime de 15 m. Nivelul superior totalizeaza 3.208 m, formand un arc de cerc larg deschis cu trei zone principale de racord cu galeria inferioara: Galeria Descendenta, Galeria de Jonctiune si Gatul Dracului. Cele doua niveluri se suprapun in regiunea Podul Natural cu o inaltime de 35 m. Galeriile din nivelul superior sunt caracterizate printr-un grad mai ridicat de concretionare.
Pestera ofera conditii prielnice pentru hibernarea liliecilor care formeaza colonii, una dintre salile din pestera, numindu-se Sala Liliecilor. Amenajarea pesterii se rezuma doar la cateva scari metalice care inlesnesc depasirea unor sectoare mai dificile. Traseul subteran este lipsit de dificultati tehnice si nu necesita echipament special decat mijloace de iluminat.
Pestera are statut de arie naturala protejata si vizitarea ei poate fi facuta doar sub conducerea ghidului autorizat care se afla la Cabana Meziad.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 203 ori)
Pestera Coliboaia este situata la o altitudine de 560 m si doar cu 120 m amonte de Pestera Magura. Este accesibila pe cararea de pe versantul drept al Vaii Sighistelului.
Primul cercetator al pesterii a fost A. Schmidl (1863).
Intrarea triunghiulara, de numai, 2 m inaltime strajuita de o faleza inalta de calcar coboara intr-o sala de 15 m latime si 40 lungime, continuata cu o galerie larga, rectilinie parcursa de un curs de apa. Paraul apare la suprafata printr-un izbuc situat sub intrarea in pestera.
Lungimea totala a pesterii este de 750 m. Deoarece este vorba de o pestera activa cu puncte mai dificile de traseu parcurgerea intregii galerii necesita echipament special: salopeta, cizme, si scara speologica.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 68 ori)
Pestera lui Micula a fost descoperita in anul 1978 de catre membrii Cercului Speologic Oradea.
Pestera se afla in Valea Craiasa la o altitudine de 500 m. Prima cascada a cavitatii este Cascada Mica. Apoi urmeaza galeriile: Sala Mare si Sala Macrameelor unde exista elemente de depunere chimica: gururi, formatiuni de bazin, stalactite, stalagmite, coloane. Dupa Sala Macrameelor urmeaza Lacul Rozelor pe suprafata caruia pluteste calcitul flotant, fenomen de rara amploare intalnita.
Urmeaza galeria Valea Perlelor, Sala Cascadei, Cascada Mare (formata pe un plan alunecos), Galeria Minunilor, deosebita datorita formatiunilor intens colorate. La capatul Galeriei Minunilor intram brusc in Sala Iadului unde se afla cea mai mare cascada a pesterii (40 m).
Pestera prezinta vestigii paleontologice ale ursului de pestera.
Pestera lui Micula, desi ofera un peisaj deosebit (intre primele 5 pesteri din tara ca frumusete), nu poate fi amenajata turistic, vizitele limitandu-se doar la explorare sau cercetare turistica.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 116 ori)
In anul 1974, o galerie de mina din Apuseni a interceptat un gol subteran, o geoda. Ea va deveni celebra ca Pestera Fagului.
Pestera este situata pe versantul drept al Vaii Fagului, desfasurata pe coastele de NV ale Masivului Tataroaia. Are o lungime de 1.510 m si se dezvolta pe doua niveluri legate intre ele prin cateva puturi. A fost inclusa in circuitul turistic in 1973. Principala atractie sunt concretiunile dendritice de aragonit, raspandite peste tot, dar in special in cele trei sali suprapuse din extremitatea vestica.
Astazi mai pot fi admirate doar cateva relicve scapate furiei devastatorilor. Au ramas totusi speleotemele mari "clasice" si peisajul de ansamblu a salilor uriase.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 78 ori)
Pestera Coiba Mare este cea mai mare gura de pestera din M-tii Bihor, de 74 m latime si 47 m inaltime. Intrarea principala in Coiba Mare se numara printre cele mai impozante deschideri din M-tii Apuseni. Ea este in lagatura cu alta pestera, Coiba Mica aceasta din urma nefiind accesibila turistilor.
Un parau firav, cu totul neinsemnat fata de colosala deschidere, apare de sub malul stang al Gardisoarei, din Izbucul de la Coibita, si se strecoara curajos pe sub arcadele imense.
Paraul traverseaza Sala Mare, care se ingusteaza tot mai mult, ca o uriasa palnie. In fundul ingustat al salii, paraul se strecoara pe sub doua bolti joase consecutive, apoi razbeste in Sala Jeannel. De aici, printr-un tunel inalt, firul de apa iese in a doua sala de mari dimensiuni, denumita Sala Confluentei. Aici el se uneste cu un curs de apa mult mai viguros, care reprezinta de fapt scurgerea subterana a apelor Vaii Gardisoara.
Drumul acestor ape pe sub pamant traverseaza un sifon lung de 60m si adanc de 10m, care separa net Coiba Mica de Coiba Mare. Apoi, dincolo de Sala Confluentei, apele urmaresc o galerie larga, prin care inaintarea devine insa mai anevoioasa din cauza cursului mare de apa. O cascada de aproximativ 3 m inaltime si doua lacuri adanci constituie bariere greu de trecut. Dupa 386 m, un al treilea lac, de data aceasta sifonant, apare ca un obstacol care face neputincios orice mijloc de explorare: pe oglinda neagra a apei viiturile au adunat de-a lungul timpului nenumarati busteni ingramaditi intr-o impletitura haotica de crengi si cioturi careia nici barca si nici scafandrul nu-i pot face fata. I se spune Lacul Mortii.
Apa strabate inca cel putin 2,5 km de galerii necunoscute inainte de a apare din nou la suprafata din malul drept al Gardei Seci, prin Izbucul de la Tauz, in locul numit "La Moara Filii".
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 119 ori)
Situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, pestera Scarisoara este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase.
Temperatura relativ constanta din interiorul pesterii (0° C) mentine constant volumul ghetarului tot timpul anului, intre 40.000 si 55.000 m3. Acest fenomen este unic in Europa.
Accesul la sala principala a pesterii, de forma circulara, se face pe o scara care coboara printr-un coridor aproape vertical la 48 de metri sub pamant. Din sala principala se poate ajunge in alte incaperi cu pereti de gheata, cu stalactite si stalagmite: palatul Sanzianei, Biserica, Catedrala, etc.
Ghetarul de la Scarisoara este prima pestera din tara declarata monument al naturii (1983).
Accesul in pestera nu este permis decat sub indrumarea unui ghid autorizat; vizitarea este recomandata in ultimele luni de iarna cand formatiunile de gheata ajung la dezvoltarea lor maxima conferind pesterii o frumusete neobisnuita.
In jurul pesterii de la Scarisoara, circula si cateva legende interesante.
De Georgia (la 06/07/2008 @ 07:00:00, in 13 PESTERI, citit de 113 ori)
Pestera Magura, localizata pe versantul drept al Vaii Sighistelului, este considerata ca una dintre cele mai frumoase cavitati subterane din Romania si este caracterizata prin exceptionala bogatie si diversitate a concretiunilor pe care le adaposteste, multe dintre ele avand nume deosebit de pitoresi (Palmierul, Marele Domn, Galeria Valurilor, etc).
Are 1500 m lungime, cu concretiuni, coloane, podea cu gururi, care ajung si la 1 m adancime. Intr-un put la terminatia unei galerii s-au gasit multe oase de urs de caverna. Pestera adaposteste si o bogata fauna subterana, din randurile careia se remarca prin abundenta sa coleopterul Pholeuon leptoderum hazayi; uneori, de pilda in jurul unui cadavru de liliac, se concentreaza mii de astfel de insecte.
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3