|
Articole publicate pe site, in ordine cronologica.
|
Minunatele sarbatori de iarna sa va gaseasca la ceas de bucurie alaturi de familie si oaspeti dragi. Gandurile bune si curate sa va insoteasca pretutindeni, fericirea si succesul sa va fie mereu alaturi!
Fie ca bucuria si linistea aduse de sfintele sarbatori sa va insoteasca pe tot parcursul anului ce va urma.
La multi ani! |
 |
Expo Varadinum, in colaborare cu Primaria Municipiului Oradea si Camera de Comert si Industrie Bihor, va invita sa participati la cea de-a doua editie a targului international specializat de cadouri "Targul de Craciun Varadinum". Evenimentul va avea loc in prag de sarbatori intr-un decor specific, timp de 4 zile, in perioada 17-20 decembrie, la Arena Antonio Alexe din Iosia.
Numeroase atractii pentru vizitatorii de toate varstele: urna destinata scrisorilor pentru Mos Craciun, poze la minut cu Mosul si inmanarea cadourilor din partea acestuia, brad impodobit, serbari sustinute de gradinite si scoli pe scena din cadrul expozitiei, concerte de colinde, picturi pe fata, zane, spiridusi si alte personaje fermecate, vin fiert si turta dulce, patinoar exterior.
In cadrul targului vor fi prezentate: articole de imbracaminte si incaltaminte pentru adulti si copii; jucarii si cadouri pentru copii; ceasuri, bijuterii, accesorii si suveniruri; produse cosmetice; dulciuri, bauturi, cafea si tutun; marochinarie; carte si articole de papetarie; aparatura electronica si electrocasnica; decoratiuni interioare; last-minute pentru Revelionul 2010; flori, aranjamente florale, lumanari ornamentale, etc.
Intrarea este gratuita.
Sursa: Expo Varadinum |
 |
S-a pastrat multa vreme in zona Vascaului un obicei deosebit de interesant: "colinda bituseilor". Bitusa este o haina de blana de oaie netunsa si care se poarta cu lana in afara. Este purtata in special de pastori, astfel ca si obiceiul care-i poarta numele este un obicei pastoresc.
Ciobanii, oameni care-si petrec viata la munte, inconjurati de turme de animale, coborand iarna, aduc cu ei o frumoasa datina pastrata din mosi stramosi. Se pare ca Vascaul este singura zona unde se mai practica acest obicei.
Colinda bituseilor era o forma de teatru popular cu personaje, care au anumite roluri si pe care participantii la colinda trebuiau sa le invete cu mult timp inainte.
Ceata colindatorilor era formata din 12-13 persoane, imbracate in bitusi, cu o caciula foarte mare care acoperea in mare parte fetele acestora. Barbile si mustatile facute din lana constituiau un fel de masca, folosita de colindatori ca sa nu fie recunoascuti.
In mana, fiecare colindator avea cate un bat cu care tineau ritmul in timpul colindei. Pe bat erau prinsi zurgalai si tot felul de tinichele batute in cuie. In picioare purtau opinci, specifice pastorilor.
Colindele si miscarile se invatau cu mai mult timp inainte de vremea colindatului. Spre deosebire de alti colindatori, acestia nu erau acompaniati de niciun instrument, isi tineau doar tactul batand din batele ciobanesti.
Colinda bituseilor incepea de cu seara si tinea pana dimineata. Porneau a colinda prin tot satul, cantand la ferestrele gazdelor: "Ia te scoala gazda buna, corindele / Ca nu-i vremea de dormit, / Ci-i vreme de-n veselit, corindele / Scoala gazda slujnicile, / Sa mature ocoalele, corindele / C-o matura de matase, / Sa fii gazda sanatoasa, / Sa primesti corinda noastra".
Dupa ce erau poftiti in casa, intrau si dadeau binete. Gazdele curioase cautau sa ghiceasca fetele celor care se ascundeau in spatele mastilor. In casa, bituseii cantau o colinda laica, in care se dezvaluia indeletnicirea straveche a acestor meleaguri: pastoritul.
"Noi pastori oameni saraci,
De frig, de nevoi mancati
Noi mancam capre, saracii".
Dupa ce termina de cantat aceasta colinda, cativa bituseri cadeau jos si se culcau. Conducatorul cetei se adresa apoi gazdei: "Vedeti, oameni dumneavoastra / Cand corindam mai bine, / Atunci pierira d-inga mine, / Ca roua din fata soarelui / Nu stiu ce sa ma fac cu ei? / Si cum sa fac ca sa-i scol? / De lungi is tot mai lungi, / De lati is tot mai lati, / I-as scoate pe obloc, / Sparg oblocul cu ei, / I-as scoate pe usa, nu incap. / Daca-i scot pe cos, / Se fac negrii ca dracu, / Sa sparie cinstita gazda si copii, / Dar oi incerca sa-i scol".
Mergea si ii lovea cu batul: "Sculati frati si nu dormiti, / Si da graba sa pornim".
Unul din bituseri se scula somnoros si zicea: "Oare ce poate sa fie, / Un glas necunoscut mie? / Parca nu e glas de om, / Ma mai culc o tar sa dorm".
Alt bituser ii raspundea cu o oratie: "Dar oile-n pustietate / Cum le-om lasa asa departe?". Bituserul conducator graia: "N-avea tu grija de oi, / Ci scoala si hai cu noi".
Se ridica toata ceata spunand in cor "Sa mergem", dupa care canta cu totii o colinda hazlie: "Puica neagra baga-n sac, / Scoala gazda da-mi colac, / Ca de-asara-s tot p-afara, / Cu straicuta subsuoara, / Si ma bate vanturile, / Dupa toate strasinile".
Urma un monolog rostit de un alt bituser: "Sa traiti gazde cu bine, / Sa m-ascultati si pe mine, / C-acesta stie cam multe, / Dar a lui nu-s toate sute, / Le mai spune si cu coarne, / Numai s-ai treaca de foame, / Dar sa ma credeti ca nu-s flamand, / Numai tot pita mi-n gand, / S-apoi cand ma gandesc la carnati,". Toata ceata striga in cor: "carnati, carnati...".
Acelasi bituser isi continua monologul pe parcursul caruia primea replicile celorlati bituseri:
"- Taceti ca si voi capatati,
S-apoi mi se urca pofta-n cap,
De nu-ncape-n comanac,
Si de-o pereche de cartabosi,
- Tare ne-am face voiosi [raspunsul bituserilor]
- Si de-un darab de clisa moale
- Vai cum ne-am tomni la foale [raspunsul bituserilor]
- Haideti frati si mai departe,
Sa uram si-n alta parte,
Noi acum ortacilor,
Voi dieci ai bunilor,
Si va bucurati".
Urma apoi monologul altui bituser: "Gazda la toti o cata, / Si gazda colac ne-o da, / Colacu ni va aduce, / Fara carnati nu ne-om duce, / Langa carnati se cuvine, / O cinci ite de vin pline, / Si o doua de vinars, / Sa le simtim pe sub nas, / De coaste sa nu uitati, / Langa coaste si un sor, / Si o mana de fuior, / Sa ne facem niste ate, / Sa ne carpim cele zdrante, / Pacurari de la oi, / Si ei striga dinapoi". Si canta cu toti impreuna: "Sopon la barba ni-ti da, / Sa nu ramaneti asa, / Si o doi funti de untura, / Sa ne ungem pe la gura, / Ca noi atat am postit, / Pana tati am ragusit, / Mai departe sa traiasca, / Gazda noastra, jupaneasa, / Cu cilediu dinpreuna, / Sa ne facem voie buna".
La fel ca toti colindatorii, la sfarsitul colindei, bituserii urau sanatate gazdelor, asteptand plata pentru osteneala lor. Terminand de colindat, plecau mai departe si odata cu ivirea zorilor lua sfarsit si acest frumos obicei, pe care oamenii il asteptau cu aceeasi placere in anul urmator.
Bibliografie: Elena Ghidau - "Obiceiuri de iarna din depresiunea Beiusului" in "Contributii la cunoasterea etnografiei din Tara Crisurilor", Oradea 1971
................................................................................................................
Articole asemanatoare:
Colinde din zona Vascaului (I)
Craciunul si colindele
Colindele - minunate creatii populare
Turca
|
 |
Pe 12 decembrie, biserica omagiaza pe Sfantul Spiridon al Trimitundei.
Toate Sinaxarele alcatuite in cinstea sa vorbesc despre simplitatea extraordinara si despre darul facerii de minuni pe care Sf. Spiridon l-a dobandit inca din timpul vietii.
Iata cateva din minunile savarsite de acesta: cand seceta a amenintat Ciprul, a adus ploi bogate; a pus capat foametei puse la cale de vanzatorii de grau, daramandu-le hambarele in care tineau graul; a prefacut sarpele in aur si, dupa ce a scapat pe sarac de nevoie, a prefacut iarasi aurul in sarpe; a salvat de la o moarte nedreapta pe unul din prietenii sai; |
a intors la pocainta o femeie pacatoasa; a vindecat diferite boli si a inviat din morti; a imblanzit animalele; a vindecat mutenia unui diacon; a facut sa se prabuseasca statuile idolilor din Alexandria prin simpla sa prezenta.
Dupa credinta populara, pentru a dovedi existenta Sfintei Treimi, sfantul strange in pumn o caramida pana cand focul urca la cer, apa curge pe pamant, iar lutul ii ramane in mana.
Se spune ca Sfantul Spiridon alearga si astazi grabnic la cei care ii cer ajutorul, iar o alta minune este faptul ca in fiecare an i se schimba papucii cu care sunt incaltate sfintele moaste, caci sunt uzati si prafuiti. |
|
Sarbatorile de iarna sunt asteptate cu bucurie si nerabdare si pentru farmecul deosebit pe care-l da colinda. Obiceiul colindatului s-a pastra pana in zilele noastre. Nu exista sat de pe valea Crisului Negru in care sa nu se colinde.
La origine, colindatul era un obicei stravechi de a face urari la inceput de an cu intentia de a asigura belsugul si prosperitatea colectivitatii. Cu timpul, acest obicei s-a transferat de la inceputul anului la Craciun, sub influenta bisericii.
Semnificatia colindatului ca obicei agrar, reiese si din pastrarea, in unele sate bihorene, a obiceiului de a ura "sa-i rodeasca holdele in tot anul" sau din urarea pe care o faceau copii din zona Vascaului: "Sa fii gazda sanatoasa / Cu dalba corinda noastra / Cu jupaneasa dimpreuna / S-aveti tot voie buna, / Fie-ti pruncii tot voiosi / Si anii vietii sanatosi. / Vitele ti se sporeasca / Holdele ca sa-ti rodeasca / Vrajmasii sa risipeasca".
Copii obisnuiau sa-si insire darurile pe "ciocane". Aceste ciocane, bete de alun descojite, numite in unele parti "colinde", aveau in conceptia populara puterea de a provoca belsugul gospodariei. La colindat participau numai copii, feciorii si oamenii insurati, numiti "corindatori".
Corindatorii se adunau cate doi, cate patru pana la zece sau de la zece in sus, formand un grup numit "pareche", "ceata" sau "partie", condus de un "vataf", "birau" sau "corindator". Conducatorul grupului avea obligatia de a-i invata colindele pe ceilalti, de a tine oratia la case si raspundea moral pentru comportamentul intregului grup.
Colindatorii primeau colaci, iar la casele mai instarite primeau bani si bautura. Colacii mai mari, numiti "pomene", se dadeau feciorilor iar cei mici, numiti "pupi", se dadeau copiilor mai mititei.
Dupa ce primeau colacii, feciorii spuneau "multamita". Plugusorul in varianta de "alduire a colacului" se gasea in judetul Bihor, intr-un numar mare de sate. Iata si o varianta (*), mai completa, a Plugusorului din Vascau:
|
"Corindatori, corindatori
Bine ati stat si-ati corindat
Da si jupanu gazda bine s-o gatat
De-o luna, de-o saptamana
Mai vartos cata asta sara buna
C-un colac mandru si frumos
Si o prins 12 boi, bourei
Cu coarnele pana cata norei
Si-o mers in campul Rusalimului
Si-o brazdat brazda neagra
Si-o revarsat grau rosiu
Da ista colac mandru si frumos
Nu l-o putut cota jupanu gazda
Cum noua, voua vi se pare
Mergand de-alungul satului
Cu bitusa intr-un umar
O cu cainii oamenilor horodaindu-se
Si dintr-o casa in alta bagandu-se
Cu niste ferute ingarbovite
Cu dintii ca de veverita
Cu o branca sufulcata
Cealalta in grau bagata
Si taie prin popaiu
Din paie facu manunchi
Din manunchi facu stog
Grosu stogului |
|
Cat grosu pamantului
Inaltu stogului
Cat inaltu cerului
Jupanu gazda din ce se bucura
Niste mesteri isi cota
Si bun gand gandi
Si-o crescut grautu mare
Jupanu gazda afara iesea
Si grau vedea
Si se bucura
Si iara se supara
Cum l-a sti strange
Dar bun gand isi gandi
Si-si cata niste fatute
Ca-si cota
Niste iepe telepe
Si grebla lui Istoc
Feleze Mihoc
Vantureasca Pasca
Si-l alese
Ca o dezma Craiasa
Si jupanu gazda
Intr-u multi ani sa traiasca
Si cu sotia si cu cilediu dimpreuna
Ca noi bine-l laudam
Pentru cinstea care ne-o dat". |
Creatia populara legata de aceste obiceiuri pare a fi o revarsare a sufletului deschis al oamenilor acestor locuri, a spontaneitatii in gandire si vorbire. Sa nu lasam se se piarda bogatia si coloritul acestor nestemate folclorice.
Incheiem cu un indemn al lui Miron Pompiliu, cel care a fost un foclorist de seama a meleagurilor bihorene: "Ascultati un batran enarand si ochii vostrii vor straluci de-o insufletire generoasa, sufletul vostru se va face foc [...]. Ascultati tinerii flacai strigand in danturi strofe ingerioase, si de n-ati jucat niciodata, se va starni in voi demonul dantului".
(*) Din Caietul nr. 175, intocmit in anul 1927 de Iulia Sala, normalista din Vascau.
................................................................................................................
Articole asemanatoare:
Craciunul si colindele
Colindele - minunate creatii populare
Turca
|
 |
Pe 7 decembrie, biserica ortodoxa praznuieste pe Sfanta Mucenita Filofteia.
Una din indatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mancare tatalui ei care muncea la camp. Intalnind in drumul ei o multime de saraci, Filofteia impartea di mancarea tatalui, atragand nemultumirea si furia acestuia. Intr-una din zile, tatal o loveste pe fata la picior cu o barda. In urma acestei rani, fetita moare la varsta de numai 12 ani.
In traditia populara, Sfanta Filofteia este considerata ocrotitoarea copiilor si a tinerilor, si in special a fetelor, pe care le ajuta sa se casatoreasca si sa aiba o viata linistita. |
Binefacerile sale sunt nenumarate: tamaduitoare de boli, aparatoare impotriva incercarilor vietii, protectoare a animalelor si a viilor.
Despre Filofteia se mai spune ca ar fi o sora indepartata a Sfantului Ilie; astfel, ea mai este numita di "aducatoarea de ploi". In traditia cinstirii Sfintei Filofteia se vorbeste despre mai multe procesiuni cu moastele sale pe timp de seceta, in urma carora, prin mijlocirea ei la Dumnezeu a plouat, aducand si roade bogate.
Sarbatoarea se tine pentru a fi feriti de boli si necazuri. |
 |
Tuturor celor care isi serbeaza onomastica de sarbatoarea Sfantului Nicolae le dorim fericire si sanatate si sa izbandeasca in viata, tinand cont ca etimologia numelui isi are origine in cuvantul ”victorie” (nika = victorie).
Visele de azi sa devina realitate, sperantele de maine impliniri, orice cadere un pas inainte, gandul bun si fericirea sa va insoteasca mereu.
La multi ani! |
 |
Pe data de 4 decembrie, in calendarul crestin ortodox, este cinstita Sfanta Mare Mucenita Varvara.
In traditia populara, ea este protectoarea copiilor, a mamelor dar si a minerilor.
O legenda populara povesteste ca Sfanta Varvara sta inchisa intr-un carbune tot anul si numai in aceasta zi reuseste sa vada lumina zilei. Din acest motiv, la 4 decembrie, nu se mai lucreaza in mina si toata lumea petrece.
Varvarei ii plac petrecerile, glumele si cantecul. |
Sfanta Varvara este privita cu mare respect de omul traditional: acesta o vede in ceruri fie ca mireasa a lui Iisus, fie a Soarelui, fie sub chipul unei stele care pazeste luna spre a nu fi rapita de Necurat.
Din 4 decembrie, incep o serie de sarbatori inchinate varsatului (zilele bubatului), una dintre cele mai temute boli in mediul taranesc.
De Sf. Varvara, mamele obisnuiesc sa-si spele copiii cu apa in care pun o icoana si putin zahar, pentru ca fata copiilor sa fie curata ca o icoana. Nu se tese, nu se coase si nu se spala rufe.
Femeile care au copii fac doua turte in acea zi si una se pune la streasina casei. Se spune ca Varsatul, cand trece pe langa acea casa, se abate, mananca din turta, bea apa si apoi pleaca inainte, la alta casa.
Cine n-a zacut de varsat sa se fereasca de a manca fructe sau legume, caci va iesi varsatul tot asa de mare ca si fructul mancat. |
 |
Consiliul Judetean Bihor, Universitatea Oradea si Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism, organizeaza festivalul concurs "Gastro Bihor 2009", ce va debuta maine, 4 decembrie, incepand cu ora 12:00, la Sala de sport a Universitatii Oradea (strada Fagarasului).
Evenimentul, aflat la editia inaugurala, doreste sa promoveze bucataria traditionala bihoreana si turismul gastronomic.
La eveniment vor participa cei mai iscusiti bucatari bihoreni, veniti din toate zonele judetului, maestri in arta culinara, avand standuri de prezentare pe care isi vor putea expune spre jurizare si degustare platouri cu specialitati traditionale bihorene specifice sarbatorilor de iarna. De asemenea, la final, va fi organizat "Duelul Maestrilor" ce va consta in demonstratii culinare realizate de cei mai apreciati maestrii bucatari in fata publicului si a juriului.
La sectiunea concurs, procesul de jurizare va avea si o parte interactiva, componenta juriului fiind completata cu un numar de persoane din public.
Pe durata intregului eveniment sunt programate recitaluri de colinde ale Ansamblului Crisana, precum si ale unor interpreti de la Teatrul de Stat sau Filarmonica Oradea, fiind totodata prezentate si o serie de obiceiuri populare de Craciun.
Sursa: Consiliul Judetean Bihor |
 |
Decembrie, prima luna a iernii, este deosebit de bogata in traditii, simboluri si sarbatori. Aceste sarbatori pregatesc, prin ritualurile, obiceiurile si practicile magice, sfarsitul si inceputul anului calendaristic.
La sate, viata intra intr-un proces firesc de relaxare, paralel cu intensificarea manifestarilor spirituale legate de Craciun si de Anul Nou.
In prima zi a lunii, inchinata Sfantului Naum cel invatat, copii sunt pusi sa studieze "ca sa se faca destepti". Numele sfantului inseamna "odihna" ori "mangaiere" sau "minte" ori "pricepere".
Calendarul sarbatorilor din luna decembrie:
- 4 decembrie: Sfanta Varvara
- 6 decembrie: Sf. Nicolae (Sannicoara)
- 7 decembrie: Sfanta Filofteia
- 12 decembrie: Sf. Spiridon
- 20 decembrie: Ignatul
- 24 decembrie: Ajunul Craciunului
- 25 decembrie: Craciunul
- 27 decembrie: Sf. Stefan
- 31 decembrie / 1 ianuarie: Seara Sf. Vasile, noaptea de Anul Nou
Sarbatorile si traditiile lunii decembrie, pastrate si transmise din mosi-stramosi, au menirea de a ne aminti de bucuria vietii, de entuziasmul copilariei si farmecul colindelor de odinioara. |
|
|
Acum sunt 41 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
10/09/2010 @ 22:02:00
script executat in 515 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3