|
Articole publicate pe site, in ordine cronologica.
 |
Va supun atentiei textul lui Mircea Cartarescu: Sentimentul romanesc al isteriei. Cititi si reflectati...
...........................................................
"N-am crezut niciodata in specificul national, in "sentimentul romanesc al fiintei", in tot ceea ce filozofii culturii si psihologii maselor ne-au atribuit ca sa ne distinga de alte popoare.
Nu cred ca suntem mai ospitalieri decat altii, mai harnici sau mai hoti. Nu-mi pare nici bine, nici rau ca sunt roman. Uneori regret ca nu m-am nascut elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca as fi putut sa ma nasc ugandez. |
Suntem si noi, romanii, undeva "la mijloc de rau si bun", cum scria Ion Barbu, un neam sub soare, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Daca n-am luat nici un premiu Nobel, in schimb am inventat stiloul. Daca zidul ni s-a prabusit peste noapte, ne-am apucat, cuminti, a doua zi sa-l ridicam la loc, si tot e ceva. Am fi putut, in definitiv, sa-l lasam in plata Domnului de zid si sa ne caram cu totii in alta parte...
Cu toate astea, exista ceva specific romanesc, ceva atat de adanc in firea noastra, a celor care traim azi pe acest plai de dor, incat m-as hazarda sa spun ca este insasi esenta "romanismului" in acest moment istoric. Este cercul vicios al isteriei provocate de stres si al stresului provocat de isterie. Dati-mi voie sa fiu, in continuare, mai explicit.
Daca traiesti numai in Romania, e posibil sa nu-ti dai seama ca e ceva in neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te misti o data cu el. Esti una cu toti ceilalti. Dar daca te intorci, dupa o vreme indelungata, in tara e cu neputinta sa nu fii izbit de cat de anormala e umanitatea de aici. De cat de chinuiti sunt oamenii si de cat de rai devin din cauza asta. Nu se poate sa nu fii uluit de faptul, de pilda, ca una dintre cele mai raspandite strategii de supravietuire e mitocania agresiva. In orice tara civilizata oamenii incearca sa-si menajeze nervii cat se poate de mult. Sunt prevenitori unii fata de altii in forme duse aproape pana la caricatura. Si-au dezvoltat zambete sociale si ritualuri de contact care sa elimine, practic, posibilitatea oricaror conflicte. Cand cineva te contrazice, ii zambesti si spui: "We agree to disagree" ("am cazut de acord ca nu suntem de acord"). Cand cineva te calca pe picior, te grabesti sa-ti ceri tu scuze. O ipocrizie blanda si surazatoare te intampina peste tot, ca un balsam care alina toate ranile si satisface toate susceptibilitatile. Aceasta ipocrizie poarta numele de politete si e esentiala pentru fluidizarea substantei sociale.
Romanul nu este asa pentru ca nu poate fi, obiectiv, asa. Pentru ca la noi, daca esti bun, esti calcat in picioare. Sa ne imaginam o tanara care devine vanzatoare. Isi iubeste meseria si isi propune sa fie cat mai draguta si mai serviabila cu clientii. Zambetul profesional, acel zambet care vinde marfa, i se va sterge insa curand de pe fata dupa ce vreo cinci-sase insi ii vor tranti cate-o badaranie sau vor incepe sa urle la ea ca nebunii, chiar din prima zi de lucru. Sunt toate sansele ca dupa o luna de zile zambetul sa-i dispara complet, iar dupa un an sa avem vanzatoarea noastra standard, acra si scarbita, care te repede de nu te vezi. Badaranii de care-am vorbit nu sunt nici ei badarani din nastere. Si ei sunt bieti oameni la care s-a urlat si care-au fost umiliti de cand se stiu. Au devenit scarbosi pentru ca au simtit pe pielea lor ca nu tine sa fii dragut cu ceilalti. Pentru ca, la toate ghiseele, au rezolvat numai urland. Pentru ca doar fiind mitocani au avansat social, calcand peste cei blanzi. In armata, soldatii sunt extrem de chinuiti "in perioada" de sergentii lor. Cand ajung ei insisi sergenti, ii chinuiesc pe noii recruti si mai abitir. Si tot asa, in toate straturile sociale si la toate nivelurile, romanii isi sunt propriii calai si propriile victime intr-o societate profund alienata psihic, o societate isterica.
Cred ca asta ne distinge, ca romani, in lume, la ora actuala: tensiunea continua la nivelul vietii cotidiene. Starea continua de explozie, care ne provoaca ulcere si atacuri cerebrale. Conflictul generalizat al fiecaruia cu fiecare. Nu vreau sa spun prin asta ca suntem fundamental rai. Fireste, ne-au impins spre asta saracia si lipsa de orizont, carentele de educatie, perplexitatea maselor taranesti dezradacinate si aduse in ghetourile marilor orase. Pot fi si alte explicatii obiective. Dar e inca ceva, mai subtil, mai intunecat in tot acest chimism social. Inraiti de lumea in mijlocul careia traim, cu timpul incepe sa ne placa sa fim rai. Sadismul nostru rabufneste atunci in insulta si obscenitate. Incepem sa ne mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai moralei, ne dezbracam voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale publicului. Curand, devenim la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge binele de rau ca tarfele, securistii si noii imbogatiti. Ascensiunea (sau doar supravietuirea) noastra sociala e marele premiu castigat cu pretul mitocaniei noastre.
Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi spart decat printr-o lunga terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lunga, scumpa si cu un rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem permite deocamdata".
|
 |
Ultima mare sarbatoare a verii este Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, praznuita in fiecare an la 29 august, cand se tine post, in popor fiind numita Santion de toamna.
Sfantul Ioan Botezatorul este una dintre cele mai venerate personalitati ale crestinismului, considerat drept ultimul profet al Vechiului Testament si vestitorul Noului Testament.
In lumea traditionala a satului, in aceasta zi, oamenii se feresc sa manance legume sau fructe de forma rotunda sau care au culoare rosie, si |
orice aliment care aminteste de forma capului sau de culoarea rosie a sangelui. Nu se taie nimic cu cutitul, toate alimentele de la masa se rup cu mana.
Postul se tine impotriva bolilor, mai ales a frigurilor. Unii incep postul negru, numit si sec, de la cruce pana la cruce, adica pana la Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.
O alta interdictie specifica acestei zile este si cea a folosirii maturii, pentru a nu deranja linistea mortilor. Spiritele mortilor pot fi imbunate dand de pomana mere, perea sau castraveti.
Exista numeroase legende despre Sfantul Ioan Botezatorul; una dintre acestea aminteste ca "Santion ar fi fost un tanar sarac de o rara frumusete. Intr-o zi, o femeie bogata l-a invitat peste noapte la ea, dar sfantul, nevrand sa intre in pacat, s-a rugat staruitor la Dumnezeu sa-i ia frumusetea cea ademenitoare. Se spune ca Dumnezeu i-a ascultat ruga si l-a invatat sa-si taie capul! Facand Santion acest lucru s-a pomenit cu un cap de... oaie in locul frumosului sau cap, scapand astfel de pacat" (Marcel Lutic - etnolog). |
 |
Billy Art Club & Feeling Dance din Lotus Center va asteapta la Oradea in data de 26 august, incepand cu orele 22:00, intr-un inedit ambient latino-caraibian, cu o picatura de mare, soare si Salsa.
Peste 50 de dansatori vor prezenta mai multe stiluri de dans, printre care Salsa, Merengue si Tango Argentinian.
Gazda si moderatorul serii va fi Cristian Jurcut, detinator al titlului de vicecampion mondial, impreuna cu echipa de dans la SALSA, categoria Rueda de Casino.
Manifestarea se desfasoara sub motto-ul: "Practicarea dansului deschide o alta cale de inaintare, bucura mintea si sufletul, oferind emotie, pasiune si bucuria de trai".
Intrarea este libera. |
 |
Avenul de la Betfia, numit de localnici "Craterul de la Betfia", se deschide pe versantul vestic al Dealului Semleu, din perimetrul satului Betfia (comuna Sanmartin), in apropierea satiunilor balneo-climaterice Baile Felix si 1 Mai.
Avenul se deschide sub o arcada impresionanta si are o adancime verticala de aproximativ 60 m. Intrarea superioara, cu un diametru de 1 m, debuseaza la o cota inferioara de 13 m in putul principal.
Sala Mare se continua cu doua galerii descendente, in total 264 m si o denivelare totala de 85 m. |
Temperatura interioara de 18-20 de grade este constanta indiferent de anotimp, din aceasta cauza, pe timpul iernilor geroase, "hornul pesterii scoate aburi", fenomen care i-a determinat pe localnici sa creada ca in interior fierb apele termale.
In sedimentele acestei foste pesteri si in alte cateva puncte au fost descoperite faune fosile, unde s-au acumulat in asa numitele argile rosii (sau "terra rosa"). In salile subterane isi gasesc adapost cateva specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum si Myotis bechsteini), specii protejate la nivel national si european.
Avenul de la Betfia este un obiectiv turistic deosebit de atractiv pentru toti cei pasionati de speologie. |
 |
In perioada 21-22 august, la Oradea, se va desfasura festivalul-concurs de dans Hip Hop si Break Dance "Nymphea Dance 2009", editia a VII-a.
Evenimentul este organizat de Fundatia Romana pentru Tineret Bihor (FRTB), in colaborare cu Kiss FM, Fundatia Puls-Art, Lotus Center si Casa de Cultura a Sindicatelor Oradea (CCS).
In program:
Joi, 20 august, ora 18:00, Casa Tineretului Oradea
- intalnirea coregrafilor, antrenorilor, instructorilor, pentru detalii organizatorice
|
Vineri, 21 august
ora 10:00-12:00, Casa Tineretului Oradea - workshop Hip Hop, sustinut de coregraful Pietro Foiio (din Italia)
ora 17:00, Casa de Cultura a Sindicatelor Oradea - concurs "Nymphea Dance", sectiunea sub 14 ani, respectiv peste 14 ani
ora 23:00, Heat Club - Nymphea Hip Hop & Break Dance Party
Sambata, 22 august
ora 10:00-12:00, Casa Tineretului Oradea - workshop Hip Hop, sustinut de coregraful Pietro Foiio (din Italia)
ora 11:00, Lotus Center Oradea - concurs "Nymphea Dance", sectiunea Break Dance
ora 17:00, Casa de Cultura a Sindicatelor - finala Hip Hop si Gala de premiere
Informatii suplimentare se pot afla accesand site-ul: www.casatineretului.ro
|
 |
Pe partea stanga a Vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km de Campeni si la 10 km de comuna Vidra, se intinde maiestuos rezervatia paleontologica Dealul cu Melci, unul dintre cele mai bogate locuri fosilifere din Romania.
Rezervatia este constituita din depozite senoniene cu mare densitate de gasteropode fosile (mii de melci ramasi din marile calde cretacice acum 15 milioane de ani) pe suprafata de 1 ha.
Unicat geologic cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezinta o alternanta de conglomerate cu gresii si marne, unde sunt incrustate 35 de specii de moluste. Gasteropodul dominant in stratele de gresii fosilifere este "Acteonella giganteea", o scoica cu cochilie in forma de melc care popula apele Marii Tethis in urma cu sase milioane de ani.
Se spune ca la Dealul cu Melci timpul curge invers, inspre trecut si privind amprentele unice lasate de trecerea anilor, gandul te poarta inapoi catre nasterea pamantului.
Datorita valorii sale stiintifice aceasta zona restransa din Muntii Apuseni, ce reprezinta vechi sedimente ale Cretacicului superior, formate intr-o mare cu fundul stancos, a fost declarata rezervatie naturala. |
 |
Dincolo de satul Calugari, intr-un superb decor montan inconjurat de minunate paduri si pajisti, un izvor intermitent tasneste din crapaturile stancilor, impresionand pe orice vizitator. Bastinasii, inca din timpuri imemoriale, l-au apreciat ca pe o minune cereasca. Apa Momii, cum l-au numit localnicii (dupa denumirea Muntilor Codru Moma), a fost pretuit ca un loc sfant, unde se inaltau evlavioase rugaciuni sub cerul liber.
Inca din cele mai vechi timpuri, credinciosii fac pe 15 august pelerinaj la Manastirea Izbuc, atrasi de miracolul Izvorului Tamaduirii, ale carui ape nu curg continuu, ci izbucnesc periodic din pamant. Oamenii n-au gasit nici pana azi o explicatie stiintifica fenomenului de la Izbuc.
In anul 1924, savantul Simion Mehedinti, impreuna cu un grup de studenti si cercetatori de la Universitatea Bucuresti, in peregrinarile lor stiintifice prin Apuseni, au ajuns si in caldarea carstica de la Izbuc, in care misticul izvor de la Calugari isi destainuia faimoasa aparitie.
Constient si convins de valoarea sacra, unica, a acestor locuri de la Izbuc, propune pentru prima data Episcopului Roman Ciorogariu (primul episcop ortodox al Oradiei dupa 1918) intemeierea unei manastiri in acest colt de tara romaneasca. Ideea este imbratisata cu entuziasm de catre Episcopul de Oradea, care hotaraste construirea la Izbuc a unei biserici si a manastirii. |
 |
Biserica de lemn ridicata in acel an, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, devine loc de pelerinaj pentru credinciosi, mai ales de sarbatoarea Sfanta Maria Mare. Intregul asezamant monahal cunoaste o perioada infloritoare sub pastoria episcopului Ciorogariu, trecand apoi prin grele incercari si vicisitudini cauzate de rigorile razboiului, cat si de noul regim instaurat de dictatura comunista.
Micul grup de calugari (in unele perioade era un singur calugar), prin credinta si fireasca lor menire, au reusit sa pastreze deschis si insufletit acest asezamant de cult si rugaciune. |
 |
In anul 1989 incepe construirea bisericii de piatra, Biserica Noua, din initiativa si directa indrumare a Parintelui Ioreste, staretul de atunci al Manastirii, care, cu multa modestie, mentiona: "biserica de piatra s-a construit cu substantiala contributie a saracilor si a vaduvelor din zona". Bihorul a fost pastorit in acea perioada de Episcopul Vasile Coman.
Locuitorii satelor limitrofe, impreuna cu apreciatul staret Ioreste, doreau cu tot dinadinsul ca sacrul asezamant de la Izbuc sa devina o manastire vie si perpetua, care, in maretia ei spirituala, sa se constituie intr-o constanta chemare pentru numerosii credinciosi din tot judetul si nu numai. Arzatoarea lor dorinta s-a indeplinit, astazi avand loc numeroase pelerinaje, iar asezamantul este declarat monument istoric.
Sursa: Zodii in Cumpana |
 |
Despre Muzeul Etnografic de la Chiscau am mai scris candva un articol, dar marturisesc ca nu avusesem ocazia sa-l vizitez. Dupa minunata excursie de duminica trecuta, mi-am dat seama ca in vechiul articol am folosit cuvinte prea sarace si prea putine pentru a sublinia adevarata valoare a acestei colectii inestimabile.
Din pasiunea, dragostea pentru viata rurala si efortul unei familii bihorene, a luat nastere o colectie particulara care contine cca. 2400 de obiecte traditionale din zona etnografica a Beiusului si a Muntilor Apuseni.
Domnul Aurel Flutur, inteles si sprijinit de sotia sa Lucretia Flutur, de-alungul a mai bine de 40 de ani, a reusit sa salveze de la disparitie numeroase creatii, care ilustreaza o gama semnificativa de preocupari si mestesuguri specifice comunitatilor taranesti: agricultura, olarit, dulgherit, ladarit, fierarit, cizmarit, tesut, tors, minerit.
In anul 2005, prin decizia Comisiei Muzeelor si Colectiilor si a Ministerului Culturii si Cultelor din Romania, naste oficial Muzeul de Etnografie "Horea si Aurel Flutur".
La intrarea in muzeu, o tablita de fier batuta in cuie pe un stalp de lemn ne intampina cu mesajul: "Nu va uitati trecutul". In curte, de jur-imprejur, sunt dispuse mai multe categorii de obiecte, incepand cu ceramica: o roata de olar de la Saliste de Vascau, farfurii din secolul al XIX-lea din zona Carpinetului, Leheceni, Cristior, Lelesti.
In sectorul "luminat", numeroase exemplare de lampi cu seu ori cu petrol si opaite. Foarte interesanta este lampa sovietica (din anul 1952), prevazuta cu aripioare din aluminiu care, incalzindu-se, produc un curent electric de 9V, suficient pentru a face sa functioneze un aparat de radio.
Pe o scara exterioara se ajunge la etajul unei constructii din lemn, impartita in cinci camere. Una dintre acestea este reconstituirea unei sali de clasa in care se afla si ghiozdanul de lemn, facut de tatal domnului Flutur, primul obiect colectionat de acesta.
O alta camera este dedicata strabunicului Lucretiei Flutur, "unul din ultimii haiduci care au fost in Muntii Bihorului, pe nume Gabor Ioan; batranii ii spuneau Oneata". In aceasta incapere sunt expuse cateva obiecte care i-au apartinut, acte si alte documente.
Intr-un gang ce uneste curtea cu hala mare a muzeului, este plasat, sugestiv, sectorul "moarte", reprezentat prin numeroase cruci de mormant, clopote, cenotafe si alte piese de aceeasi factura. Hala mare adaposteste cea mai mare parte a pieselor de muzeu: carute tiganesti, sanii, talangi, clopote, juguri, icoane, telefoane vechi, masini de scris, pluguri, cosuri de adunat bureti si cate si mai cate...
De remarcat caruta pompierilor care a fost in exercitiul functiunii in jurul anului 1900, in orasul Beius. Avand un rezervor pentru 1.200 de litri de apa, era trasa de patru cai si avea un echipaj format din patru servanti.
Dar cel mai de pret obiect al lui Aurel Flutur e pus chiar in fata casei, la sosea: un locomobil din 1907, o masinarie celebra care a fost folosita ca decor in filmul "Padureanca".
Proprietarul muzeului cunoaste fiecare obiect in parte si-i poate destainui "tainele". "Eu ma justific in fata lumii cu o istorie vie", e crezul existentei sale.
Usile muzeului sunt totdeauna deschise, nu exista paznic si nici bilet de intrare. Multi vizitatori din tara si strainatate ii calca pragul. La iesire, pe o masa de altar, din piatra (datand din anul 1807) este asezat un registru in care raman marturie impresiile acestora, mesajele de profunda admiratie pentru munca depusa de catre aceasta minunata familie.
Va recomandat cu caldura o vizita la acest muzeu, iar pana atunci, va invit sa va delectati cu albumul de fotografii ale senzationalelor exponate. |
 |
- nascuta in 08.02.1982 la Beius
- studii universitare: Facultatea de Arta Vizuala din Oradea
- profesor de arte plastice, desen, pictura la Colegiul National "Samuil Vulcan" si Liceul Pedagogic "Nicolae Bolcas" din Beius
- membru al Asociatiei Creatorilor Populari din Romania
- lucrari prezente in colectii private si muzee din tara si strainatate
- participari cu lucrari la expozitii de grup in tara si strainatate |
Artista despre arta sa:
"Ori de cate ori incep sa pictez am un sentiment ca un absolut se exprima prin mine, nu mai contez eu ca persoana, nu mai am nicio importanta ca individ. Aceasta este relatia pe care trebuie sa o aiba artistul fata de lume..."
Atelier si galerie de arta "Argicris":
Str. Devei, nr. 2 - Beius
Vizitati site-ul artistei: picturi-romania.ro
|
 |
Ieri dimineata s-a dat startul la MASH 2009. Medical Adventure School in Holiday, tabara de instruire pentru interventii in situatii speciale este un program initiat in 2001 in cadrul unui parteneriat mai amplu intre organizatiile, serviciile si institutiile implicate in salvarea in situatii speciale. Acesta, are ca scop initierea in pregatirea pentru interventii in situatii speciale a tinerilor studenti si medici (in principal) si de asemenea tuturor care vor sa fie un sprijin real pentru serviciile speciale de salvare.
Stagiile si aplicatiile, sustinute de partenerii programului ori de lectori invitati, sunt menite a dezvolta sau a forma abilitatile participantilor in domeniile respective.
Tabara, organizata de Asociatia SARTISS, impreuna cu Asociatia Studentilor Medicinisti Oradea, AMSPPR, UPU-SMURD Oradea si Societatea Romana de Cruce Rosie se va desfasura pana la data de 12 august, pe Platoul Glavoiu, Zona Padis, Muntii Bihor.
Programul educativ se imbina cu cel recreativ. Astfel, zona si imprejurimile vor fi vizitate, organizat, pe traseele turistice din Muntii Bihor. Jocurile de teambuilding, diversele activitati, focul de tabara, sunt menite a mentine intr-o buna forma psihica participantii pe intreaga perioada a taberei.
Abilitatile, cunostintele, spiritul de echipa, rapiditatea, sunt elemente ce vor fi verificate prin concursul de la finalul MASH 2009.
Sursa articol si imagine: Sartiss |
|
|
Acum sunt 76 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
08/09/2010 @ 18:04:11
script executat in 438 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3