|
Articole publicate pe site, in ordine cronologica.
 |
Raluca David, o tanara oradeanca in varsta de numai 18 ani, eleva in clasa a XII-a la Colegiul National "Emanuil Gojdu", a avut curajul sa-si infrunte varsta si sa-si deschida inima, dand nastere unui roman fantastic: DAVA.
Un roman fantasy (aparut la una dintre cele mai prestigioase edituri din tara, Paralela 45) care se adreseaza tuturor celor care iubesc aventurile imaginatiei. Un roman al comorilor, al bucuriei, care poarta cititorul in lumea Daciei, a mitului, a fabulosului.
"Am ales fantasy-ul pentru ca era singurul mod in care puteam da viata mitologiei si pentru ca inseamna ceea ce inseamna pentru mine muntele. |
Fantasticul nu inseamnă profunzime, inseamna bucurie pura. Bucuria razelor de soare printre copaci, bucuria inaltimii stancilor", a declarat autoarea.
"Comorile sunt detaliile cu care vreau sa va momesc. Pentru ca am ales dintre toate pe cele care m-au vrajit pe mine. Muntele, adica Apusenii in care am crescut, si muntele, adica stanca din interior, spiritul romanesc pe care eu l-am regasit in mitologia dacica", a mai precizat Raluca.
"Am stiut intotdeauna ca noi, cei de pe-aci, ne tragem din niste zei batrani cu barbile lungi, lungi, stufoase si pline de povesti. Pe la 15 ani am inceput sa scormonesc in incalceala de fire albe si am scris un roman despre asta. Am cladit o cetate. Haideti inauntru!"... si cum sa nu dai curs unei asemenea invitatii? Pe blogul Ralucai, avem posibilitatea de a face primii pasi in universul sau fantastic. |
 |
La 40 de zile dupa Pasti, crestinii praznuiesc Inaltarea la cer a Mantuitorului, numita Inaltarea in trup, zi consemnata in calendarul popular sub numele de Ispas.
In traditia crestina, exista credinta ca Inaltarea lui Isus a avut un martor nestiut, pe numele lui Ispas, acesta fiind praznuit ca un adevarat sfant.
In noaptea de Ispas se practica ritualuri magice de aparare a casei, vitelor si campului fata de strigoi (suflete ratacitoare ale mortilor):
- se culeg ramuri de nuc, alun sau paltin si se duc la biserica pentru a fi sfintite
|
|
- oamenii si animalele se lovesc cu leustean, apoi se suna din buciume pentru alungarea spiritelor rele
- femeile se leaga la brau cu leustean
Gospodinele pregatesc aceleasi bucate traditionale de Pasti: oua rosii, pasca si cozonac, se taie miei si se da de sufletul celor raposati. Se crede ca acela care moare de Ispas ajunge direct in Rai.
Din ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii se saluta spunand "Hristos a inviat! / Adevarat c-a inviat". In ziua de Ispas se saluta cu "Hristos s-a inaltat! / Adevarat ca s-a inaltat".
In ziua de Ispas, nu se dau nici foc (pentru ca oamenii vor avea inima rea in casa ca focul), nici sare din casa (pentru ca vacile nu vor avea smantana); nu se mai seamana, caci nu rodeste.
Ziua de Ispas este si o sarbatoare populara cu caracter cabalin, cunoscuta sub numele de Pastele cailor sau Joia iepelor. O legenda spune ca la nasterea lui Isus, in grajdurile lui Craciun, caii au fot cam naravasi. Atunci Maica Domnului i-ar fi blestemat sa nu fie satui decat o data pe an: "Voi, in veci sa n-aveti sat/Numa-o data, la Ispas/Si-atuncea numa' un ceas". Insa cum un ceas e mai nimica toata si caii oricat ar paste tot nu se satura, oamenii considera Pastele lor ca unul care nici n-ar exista.
Sarbatoarea a fost si o zi a soroacelor, cand trebuiau incheiate diferite intelegeri. Si pentru ca spre deosebire de Sangiorz si Samedru sarbatoarea are data mobila, care variaza de la an la an, importanta i s-a diminuat treptat, capatand o conotatie peiorativa. Asa a aparut zicala "La Pastele Cailor", adica de a-ti onora o promisiune la o data nestiuta sau de a-ti uita cuvantul dat.
In ziua de Ispas se incheie semanatul plantelor, in special al porumbului, se urca boii si juncanii la munte si se insemneaza mieii prin crestarea urechilor.
|
 |
Din centru orasului Beius, spre sud-vest, pe drumul comunal Tarcaia - Totoreni - Mierag, se poate ajunge la Rapele de la Mierag, un complex de forme grandioase si interesante, adapostit intr-o potcoava de cca 300 m diametru, care constituie obarsia Vaii Mierag.
Versantii interiori sunt verticali, inalti de 10-20 m si sunt constituiti din straturi de pietrisuri, nisipuri si argile ce alterneaza pe verticala. Culoarea galbuie cu tonuri ruginii, contrasteaza puternic cu verdele intens al paduriii care invadeaza incinta, facand-o de nestrabatut. In mijlocul acesteia se ridica doua turnuri, de peste 20 m inalatime, doi martori de eroziune, inaccesibili si cu copaci pe varful lor. Procesele de eroziune regresiva sunt foarte intense, ceea ce face ca rapele sa se retraga, lasand in aer radacinile de pini aninanti pe margini.
Rapa poate fi ocolita utilizand poteca ce se strecoara in versantul estic prin rariste de padure, apoi in nord printr-un desis de netrecut de pini si salcam, iesind in versantul vestic intr-o poiana cu ienuperi ce permite o vedere larga spre Depresiunea Beius si spre creasta Muntilor Codru.
Coborand pe creasta ce separa Valea Mieragului de bazinul Vaii Tarcaita, se ajunge pe un drum lat, insotit de linia de tensiune ce duce la satul Tarcaita. Urmand acest drum spre vest (dreapta), se coboara la Tarcaita in aproximativ 15 minute; spre est (stanga) se ajunge in satul Mierag. |
|
Padurile din apropierea Carpinetului s-au ornat ca pentru sarbatoare. Capisoanele de un verde crud ale mugurilor de brad au iesit la lumina, inveselind dealurile si versantii muntosi. Vantul cald si razele stralucitoare ale soarelui au dat tonul unui spectacol de culori si miresme.
Prezent ca simbol in cele mai vechi manifestari ale credintelor si creatiei populare, bradul este pentru romani un arbore sacru. El este condiderat in simbolismul spiritual un arbore cosmic, care face legatura intre cer si pamant si reprezinta miscarea ascendenta a vietii.
In traditia romaneasca, bradul insoteste cele mai importante momente din viata unui om. Spre exemplu, in unele sate, atunci cand se naste un copil, tatal acestuia trebuie sa planteze un brad; in unele zone, in apa folosita la prima imbaiere a copilului botezat se pune o crenguta de brad aducatoare de sanatate si noroc; in altele, miresele sunt sfatuite sa poarte o crenguta de brad pentru a fi ferite de rele.
Potrivit unei credinte arhaice, bradul sadit intr-o livada facea pamantul mai manos. O tarina ce primea in brazda ei un brad urma sa dea o recolta bogata.
Mirificul brad poseda proprietati magice si este, in acelasi timp, leac pentru o sumedenie de boli. Mireasma lui era considerata un adevarat elixir in bolile de plamani. Bolnavilor de piept li se recomanda sa mearga seara intr-o padure de brad, atunci cand emanatiile eterice ale coniferelor isi faceau numaidecat efectul.
Scaldatorile cu cetini de brad erau folosite pentru intarirea celor slabi si a convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. Rasina intra in compozitia alifiilor folosite contra reumatismului si infectiilor, pentru vindecarea ranilor si arsurilor.
Ciobanii culegeau mugurii de brad si ii mestecau in timpul lungilor deplasari prin munti, ca sa le potoleasca setea si sa-i fereasca de bolile pulmonare si chiar de spiritele rele. In trecut, cand tamaia era o raritate, fiind folosita numai la bisericile episcopale, in satucurile de munte, era folosita rasina de brad pentru fumigatii. Despre afumarile cu rasina de brad si de pin se spunea ca alunga boala, necazul si toate spiritele rele.
Cand mugurii au 3-4 cm lungime, se culeg si se prepara din ei tot felul de siropuri si licori vindecatoare, ale caror retete sunt usor de realizat.
Cum se face siropul de muguri
1 kg de muguri proaspeti se fierb timp de 30 de minute in 2 litri de apa; se lasa la racit 24 de ore dupa care la fiecare litru de zeama se adauga 1 kg de zahar. Amestecul se fierbe din nou pana cand siropul este inchegat, se strecoara si se toarna fierbinte in sticle astupate ermetic si pastrate la loc racoros. |
Un alt mod de preparare este cel "la rece".
Intr-un borcan de sticla se alterneaza un strat de muguri tocati marunt si unul de zahar (sau miere) pana la umplerea acestuia. Ultimul strat trebuie sa fie de miere. Se pune borcanul la soare timp de 10 zile, pana cand se lasa siropul, apoi se strecoara prin tifon si se pastreaza in sticle sau borcane inchise ermetic la loc racoros. 2-3 lingurite de sirop diluate in apa sau ceai fierbinte, consumate inainte de mese, au efect in combaterea afectiunilor respiratorii. |
 |
 |
Duminica, singura zi a saptamanii care poarta un nume crestin (Dies Dominica - Ziua Domnului), este dedicata Soarelui.
Conotatiile crestine ale zilei de duminica sunt legate de invierea in aceasta zi a Mantuitorului si conorarea Sfantului Duh asupra apostolilor.
Imparatul Constantin a fixat-o prin lege "Ziua Domnului". Este sarbatoarea timpului sacru, a rugaciunilor, a florilor si a bucuriei.
In credintele si folclorul romanesc, Duminica este un personaj mitic binevoitor: femeie sfanta la care se inchina toate zilele saptamanii si de la care primesc ordine, ce sa faca fiecare. Potrivit credintei vechi, celor care tin sarbatoarea, Sfanta Duminica li se arata in vis si-i sfatuieste cum sa alunge bolile si sa previna pagubele.
Sf. Duminica locuieste dincolo de Apa Sambetei, este imbracata in straie de un alb imaculat, pentru ca nu ii este ei dat sa munceasca si sa se murdareasca. Se zice ca fiecare sfanta are in casuta ei anumite obiecte, cu care oranduieste lumea. La Sfanta Duminica se afla o oglinda pe masa, iar dinaintea oglinzii, o lumanare intr-un sfesnic. Puterile ei le stie cel mai bine Sfantul Ilie: in oglinda priveste toate colturile lumii si daca misca putin sfesnicul, a si trasnit…
Ziua de duminica este o zi a vindecarii, a ascensiunii si reusitei, iar Sf. Duminica este considerata facatoare de minuni.
Pentru credinciosi este o zi in care nu se lucreaza, se participa la Sfanta Liturghie, se dedica propriei familii si a celor bolnavi si suferinzi. Spre deosebire de Duminica obisnuita, calendarul popular mai cuprinde: Duminica Tanara, Duminica Floriilor, Duminica Tomei, Duminica Mare s.a.m.d.
Principalele trasaturi ale persoanelor care sunt nascute duminica sunt fermitatea si loialitatea.
Superstitii si credinte din vatra satului, legate de ziua de duminica:
- e semn de ghinion sa-ti tai unghiile
- nu e bine sa calci rufe
- sunt interzise descantecele, cu exceptia celor de dragoste si aflare a ursitei
- daca vezi prima floare a primaverii intr-o zi de duminica, vei avea mult noroc in saptamanile urmatoare
- orele bune ale zilei de Duminica sunt intre 16:30 - 18:00 si rele intre 15:00 - 16:30 |
 |
Sambata este patronata de Saturn si este considerata de romani nefasta pentru cei vii, dar favorabila pentru spiritele mortilor, care primeau ofrande si erau invocate in timpul vrajilor si practicilor magice.
In aceasta zi se aduc ofrande pentru sufletele celor disparuti. In astrologie se spune ca este ziua izolarii "intru iluminare", o zi de rugaciune si de comunicare cu "lumea de dincolo".
Este un timp al ritualurilor magice, pagane. |
Se zice ca deasupra casutelor este cate o stea-logostea, care, atunci cand straluceste mai tare, prevesteste nenorocirile si razboaiele. Numai Sfanta Sambata nu are stea, ca i-a dat-o Maicii Domnului. Ea va luci abia la sfarsitul lumii.
Destinata a fi memorial al creatiunii, Sambata este simbolul puterii creatoare, rascumparatoare si restauratoare, sau sfintitoare a Celui ce "a facut cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele", si pecetea rezultatului acestor procese din inima omului - "odihna si linistea pe vecie".
Mai multe sambete de peste an au statut de sarbatori: Sambata Mare, Sambata Mortilor, Sambata lui Lazar.
Persoanele nascute sambata sunt puternice, optimiste si generoase.
Superstitii si credinte din vatra satului, legate de ziua de sambata:
- oamenii trebuie sa-si incheie treburile pana sambata la pranz
- daca vezi sambata dimineata o pasare rosie, inseamna ca vei intalni persoana iubita
- daca vezi prima floare a primaverii intr-o zi de sambata, poarta ghinion
- orele bune ale zilei de Sambata sunt intre 9:00 - 10:30 si rele intre 6:00 - 7:30 |
 |
Vineri, a cincea zi a saptamanii, era dedicata de romani zeitei Venera si planetei Venus, planeta iubirii, frumusetii, rafinamentului si simtului artistic.
Dupa ziua de Duminica, este considerata cea mai importanta zi din saptamana.
Biserica universala o numeste "Ziua Crucii" in amintirea rastignirii in aceasta zi a Mantuitorului. Patroana zilei este Sfanta Vineri, protectoarea femeilor castaorite si a animalelor. In trecut, fetele o invocau in ruga lor de seara pentru a le inlesni intalnirea cu cel sortit. |
Ziua de vineri este una excelenta pentru relatiile sentimentale, dar si pentru valorificarea aptitudinilor si talentelor artistice. Este o zi de purificare spirituala si trupeasca prin post si rugaciune.
Unele zile de peste an erau celebrate ca sarbatori (Vinerea Seaca, Vinerea Mare, Izvorul Tamaduirii, Vinerea Ciumei), altele formau cicluri de trei, noua sau douasprezece vineri cu diferite semnificatii religioase si interdictii de munca.
Persoanele nascute intr-o zi de vineri sunt carismatice, exercitand o puternica atractie asupra celor din jur. Intuitive si empatice, reusesc sa treaca dincolo de aparente.
Superstitii si credinte din vatra satului, legate de ziua de vineri:
- nu e bine sa incepi o calatorie vinerea, altfel vei avea parte de ghinion
- asternutul schimbat vinerea anunta visuri urate
- nu e bine sa incepi sa-ti confectionezi o haina vinerea, decat daca o poti termina tot in acea zi
- nu se coace paine (caci ia cuptorul foc)
- daca vezi prima floare a primaverii intr-o zi de vineri, vei avea parte de sanatate
- orele bune ale zilei de Vineri sunt intre 10:30 - 12:00 si rele intre 7:30 - 9:00
|
 |
An de an, pe 21 mai, atat biserica ortodoxa, cat si cea romano-catolica ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu apostolii".
Vietile lor sunt considerate adevarate modele de urmat, Constantin ramanand in istorie ca imparatul roman care a acordat adevarata libertate crestinismului.
Pe cand se afla in lupta cu dusmanul, imparatul Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu si, ziua in amiaza mare, a aparut pe cer o cruce luminoasa pe care sta scris cu litere de stele "Prin acest semn vei invinge". |
Peste noapte, imparatul l-a visat pe Iisus care il indemna sa faca un steag de lupta cu semnul crucii pe el. Asa a facut si a devenit invingator.
Devenind stapan al Romei, Constantin da in 312 un decret de incetare a prigonirii crestinilor. Muta capitala imperiului roman in Bizant, unde construieste mult pentru cetatea care ii va purta numele – Constantinopole. Lupta pentru unitatea credintei crestine, tulburata de erezia lui Arie.
A fost sustinut cu ravna si evlavie de mama sa, Elena. O trimite pe imparateasa la Ierusalim ca sa descopere Sfanta Cruce, iar ea o gaseste. Elena ridica biserici la Sfantul Mormant, in Betleem si Niceea. Moare in 327. Peste zece ani, in 337, moare si imparatul Constantin. Asa a inceput istoria de peste un mileniu a Bizantului.
Pentru taranul roman, 21 mai nu este numai sarbatoarea Sfintilor Imparati, ci si ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Se spune ca, in aceasta zi, pasarile de padure, dupa ce li s-au dezlegat glasul la Vlasie, s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), isi invata puii sa zboare.
Constantin Graur este patronul pasarilor din paduri, iar de ziua sa nu se lucreaza, fiind pericol ca recoltele sa fie distruse de acestea. Aceasta este de obicei ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta data se usuca si cine va imparti cruciulite va iesi invingator din orice incercare.
Acum pastorii sarbatoresc Sambra Oilor sau Ruptul Sterpelor cand se hotaraste cine va fi baci, unde vor face stanele. Se realizeaza diferite ritualuri care au ca scop purificarea stapanilor si a turmelor de oi prin stropirea cu apa sfintita sau spalatul cu roua plantelor. Totul culmineaza cu o petrecere campeneasca unde se mananca alimente specific romanesti.
La multi ani tuturor celor care poarta numele de Constantin si Elena! |
 |
A patra zi din saptamana, era dedicata de romani planetei si zeului Jupiter, zeul tunetelor si al fulgerelor, stapanul cerului. Joia este considerata cea mai norocoasa zi a saptamanii. In traditia romaneasca, Sfanta Joi protejeaza holdele, fereste de catastrofe naturale, iubeste animalele si tine la distanta bolile si supararile dintre soti.
Dupa credintele populare, Joia ar locui prin nori, in cer sau prin padurile virgine, pazite de fecioarele slobode, de unde isi manifesta puterea ei miraculoasa asupra semanaturilor si animalelor, supraveghind si bolile.
Este ziua increderii, comunicarii si relationarii in comunitate, dar si un timp foarte bun pentru valorificarea tuturor resurselor, talentelor, cunostintelor si experientei.
Alaturi de duminica, este o zi dedicata odihnei. Ca sa le apere recoltele intre Paste si Rusalii, taranii tineau "joile oprite", adica nu ieseau la lucru. Calendarul prevedea anumite interdictii de munca in speranta imbunarii fortelor malefice, de unde deriva si denumirea de Joile Oprite.
O superstitie populara este legata de un personaj intitulat "Joimarita". Numele ei provine de la "Joia Mare", ultima joi din Postul Pastelui. Joimarita este imaginata ca o vrajitoare care are cu ea un vatrai. Acesta este folosit pentru a pedepsi femeile care nu isi termina treaba pana in Joia Mare.
In repertoriul joilor din calendarul popular mai sunt si Joia Iepelor, Joia Furnicilor, Joia Paparudelor sau a Caloianului, cea mai mare si mai insemnata ramanand Joia Mare din Saptamana Patimilor.
In trecut, cu sezatorile si alte activitati casnice sistate, sloboda pentru pregatirea nuntilor si benefica pentru dragoste, ziua de Joi era tinuta ca zi de sarbatoare.
Despre cei nascuti in ziua de joi se spune ca sunt extrem de afectuosi dar tot atat de exigenti.
Superstitii si credinte din vatra satului, legate de ziua de joi:
- nu se spala rufe
- daca vezi prima floare a primaverii intr-o zi de joi, vei avea parte de mici castiguri banesti
- orele bune ale zilei de Joi sunt intre 13:30 - 15:00 si rele intre 9:00 - 12:30 |
 |
Iata ca Artistu ne-a facut un minunat cadou materializat intr-o recenzie a blogului Carpinet. Recenzia apartine unei serii numite "Am vazut si mi-a placut" si o puteti gasi aici. Un cadou care rasplateste toate eforturile noastre de a promova o zona frumoasa a Romaniei, din pacate prea putin cunoscuta.
Blogul naste ca un simplu omagiu adus acestei zone care ne-a adoptat. Copilarind si traind aproape jumatate din viata in mareata capitala, inconjurati de beton si trafic, am reusit la Carpinet sa apreciem, sa respectam si sa ne bucuram din plin de ceea ce natura ne-a oferit cu-atata generozitate. Astfel, timp de 6 luni de zile am citit, am vazut, ne-am documentat, am cautat sa culegem cat mai multe informatii si sa surprindem prin ochiul aparatului de fotografiat frumusetea naturala a acestor locuri. Ne-am straduit sa scoatem la iveala tot ceea ce traditia, sublima natura si istoria ne mai ofera.
Credem ca ceea ce au creat si ne-au lasat stramosii nostri ne reprezinta, sunt lucruri cu care ne identificam si pe care vrem sa le transmitem mai departe. Taranii, acesti valorosi purtatori ai obiceiurilor ceremoniale care in trecut calauzeau viata, sunt prea in varsta pentru a mai putea revigora unele elemente traditionale ale culturii populare autentice. De aceea, noi cautam sa conservam aceste resturi de o inestimabila valoare pentru istoria si cultura romaneasca.
Iubim sarbatorile si traditiile... iar despre asta am vorbit mai pe larg intr-un articol mai vechi.
Cum va fi blogul Carpinet? Din ce in ce mai actualizat. Dorim sa scriem cat mai mult despre obiectivele turistice din zona, despre sarbatorile si datinile populare, despre viitoarele proiecte de dezvoltare ale zonei. Rubrica "Personalitati bihorene" va fi mult imbogatita caci este nedrept ca valul uitarii sa troneze nestingherit peste creatia celor care, prin puterea si harul lor, s-au facut partasi ai devenirii noastre, indiferent de timpul in care au fiintat.
Speram ca prin subiectele abordate sa atragem cat mai multi cititori, sa le dam posibilitatea de a cunoaste o lume aparte, pe care nu o traiesc in cotidian si sa cultivam impreuna dragostea pentru natura si traditii. |
|
|
Acum sunt 83 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
08/09/2010 @ 18:46:01
script executat in 438 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3