"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)
Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor se numeste Armindeni in Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, unde este celebrat la 1 mai, si Sangiorz in Muntenia si Oltenia, unde este praznuit la 23 aprilie.
Simbol al abundentei vesnic crescatoare a vegetatiei, Armindeniul este o datina care evoca stravechea credinta in
puterea benefica si protectoare a ramurii inverzite asupra vietii si prosperitatii familiei si a gospodariei acesteia.
Obiceiurile specifice acestei zile sunt: - impodobirea cu ramura verde a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice - implantarea in mijlocul satului, in curte, in tarina, la stana de oi, intre hotare a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau numit Arminden sua Pomul de Mai - organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure sau chiar gradina cu iarba verde si pomi infloriti - rostogolirea (tavalitul) prin iarba - spalarea pe maini si pe fata cu roua - purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, "ca sa fii ferit de rele si sa ai noroc tot anul" - se bea vin pelin rosu "ca sa fii sanatos, puternic si rumen in obraji" - strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i impiedica sa fure mana vitelor cu lapte si a holdelor semanate
Adus din padure cu o zi inainte de 1 mai, Armindeniul sau Pomul de Mai este asezat in fata casei si lasat acolo pana la seceris, in unele regiuni, sau pana cad frunzele, din lemnul lui facandu–se mai apoi foc pentru a se coace painea din graul nou.
"Pomul" infipt in pamant, avand in varf un smoc de verdeata, sugereaza fertilitatea, rodirea, nasterea vietii. De aici si unele sensuri ale traditionalului pom al vietii, prezent de altfel la toate ceremoniile romanesti populare, de la botezul pruncilor, la nunti, pana la inmormantari.
In unele sate din Bihor, din tulpina Armindeniului este datina sa se faca lancia (batul) pentru steagul de nunta, iar apoi lancia sa devina "ruda" pentru etalarea stergarelor decorative, in casa noii familii.
Armindeniul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor. Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp.
In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si in vechime semnifica inceputul verii agricole. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", aceste animale nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.
"Forma se exprima prin dans: eliberarea prin forma in timp se exprima tot prin dans - dansul timpului etern vibreaza in fiecare atom al universului". (Rabindranath Tagore)
Pe 29 aprilie, ca in fiecare an din 1982, se sarbatoreste Ziua Internationala a Dansului. Evenimentul este sarbatorit prin citirea unui mesaj, transmis de o personalitate din domeniu, in toate institutiile de gen din lume. O sarbatoare ce are ca scop promovarea uneia dintre cele mai frumoase arte.
Sarbatoatea, promovata de Consiliul International al Dansului, a fost introdusa in 1982 si comemoreaza ziua de nastere a lui Jean-Georges Noverre, un celebru dansator si prim-balerin din Franta, creatorul baletului modern.
Ziua Internationala a Dansului si Mesajul sau urmaresc sa reuneasca intreaga lume a dansului, sa aduca un omagiu acestei arte si sa ii sarbatoreasca universalitatea, trecand peste toate barierele politice, culturale si etnice si sa ii uneasca pe oameni in pace si prietenie prin acest limbaj comun. ................................................................................................................ Despre dans, in opinia artistilor:
"Mereu se petrece ceva frumos la atingerea mainilor noastre. Ceea ce Sufletul isi aminteste, corpul descrie prin miscare. De aceea dansul este o forta tamaduitoare accesibila tuturor, tu esti ochii mei, eu sunt picioarele tale". (Gladys Faith Agulhas)
"Dansul nu apartine nimanui in exclusivitate. El ofera bucurie si desfatare tuturor celor care il practica si tuturor celor care il privesc. Limbajul dansului nu cunoaste frontiere. El patrunde dincolo de clase sociale, de educatie, de tara sau de credinta. Vocabularul sau este infinit, asa cum emotiile umane vibreaza gratie miscarii. Dansul imbogateste sufletul si inalta spiritul. Dansul traieste in tot ceea ce e viu. Sa-i indemnam pe toti copiii lumii sa danseze si atunci pacea va urma cu siguranta!" (Miyako Yoshida)
"Dansul este o incercare mereu reinnoita ca scrisul pe apa. Dansul nu este viata, dar el mentine vii toate lucrurile mici din care e facut lucrul cel mare, viata". (Mats Ek)
"Dansul este un limbaj universal. El reprezinte identitatea umana si este o sarbatoare a spiritului uman. Dansul este inima artistica a infratirii dintre oameni. Este un remediu sacru universal". (Stephen Page)
"Dansul este o limba universala: emisar pentru egalitate, toleranta si compasiune. Dansul ne invata sa fim sensibili, constiinciosi si mai atenti la momentul pe care il traim. Dansul este o manifestare a faptului ca suntem vii". (Sasha Waltz) ................................................................................................................ Incursiune in lumea dansului
VALSUL VIENEZ - dansul "interzis" Valsul vienez este foarte probabil cel mai batran dans, originile lui datatand din secolele XII-XIII. Un articol din 1882 al revistei "La Patrie" sustine ca a fost dansat prima oara in 1178 la Paris purtand un alt nume: Volta din La Provence.
Valsul a evoluat in Austria si Bavaria sub nume ca Dreher, Deutscher sau Laendler, ultimul original din Bavaria fiind predecesorul Valsului Vienez. Pasii si figurile Landler-ului au fost reduse datorita vitezei la sase pasi astfel nascandu-se Valsul Vienez.
Aparitia valsului a adus barbatul si femeia fata in fata. Chiar daca in epoca de inceput a acestui dans, distanta dintre cei doi parteneri era considerabil de mare, li se permitea, totusi, pentru prima data, sa schimbe in mod direct priviri sau gesturi.
Cand a devenit prima data popular in salile de dans din Viena, la sfarsitul secolului XVIII, oficialitatile bisericii si conducatorii comunitatii austriece condamnau valsul ca fiind imoral. In 1833, o carte de "buna-purtare" a fost publicata de dra. Celbart si, dupa parerea acesteia, desi femeilor casatorite le era permis sa danseze vals, acest dans era considerat "prea indecent pentru tinerele domnisoare".
Un episod important in istoria valsului a fost generat de Johann Strauss care este considerat parintele valsului vienez. Prin cele 250 de valsuri compuse pe care le-a promovat cu ajutorul propriei orchestre, Strauss a imbogatit considerabil acest dans si l-a facut celebru.
TANGO - o lectie de seductie "...cea mai buna definitie a tangoului este cea a lui Aníbal Troilo, care spunea ca in tango exista o "obisnuinta a asteptarii". Privindu-i pe cei doi parteneri ai senzatia ca participi la un ritual al unei seductii perpetue. O asteptare ce te arunca in universul deschis al imprevizibilului". (Madalina Ghita, Dilema veche)
Tangoul s-a nascut in Argentina, Buenos Aires, la sfarsitul secolului XIX in suburbiile sarace ale orasului care adaposteau un numar foarte mare de emigranti de pe toate continentele. Tangoul este o experienta personala care se traieste in cuplu pe ringul de dans. Adevarata istorie a tangoului se scrie in fiecare clipa in inima fiecarui dansator de tango.
SAMBA - topaiala vesela Samba are origini africane, fiind dansat in secolul XVI de sclavii adusi pentru a munci pe plantatiile din nordul Braziliei.
"Topaiala vesela", asa cum se traduce cuvantul samba in bantu (limba angolezilor), a prins foarte rapid la publicul brazilian. Sangele fierbinte si veselia eterna a brazilienilor din Rio de Janeiro s-au potrivit perfect cu ritmurile sincopate ale sambei. Cu destula usurinta, samba se va transforma in dansul national al Brazilei, iar in 1917 Pelo telefone (La telefon) devine prima samba inregistrata vreodata.
SALSA - savoarea civilizatiei afro-caribiene Salsa a aparut la convergenta dintre mai multe civilizatii si culturi, in geneza ei avand un rol important atat genurile muzicale latine, afro-caraibiene si nord-americane.
La inceputul anilor '60, cand epoca de glorie a Mambo-ului era pe sfarsite, tinerii dansatori dornici sa-si valorifice talentele pe ritmurile salsei, incep sa promoveze muzica si dansul in diferite locatii.
Prima ceremonie "Latin NY Music Awards" din 1975 a primit din partea mass-mediei cea mai mare atentie acordata vreodata unui eveniment legat de muzica latino din acea vreme si a reprezentat rampa de lansare pe plan international a Salsei.
Salsa poate fi definita ca un amestec de pasiune, dragoste si eleganta.
POLCA - in pasi vioi Polca, dansul popular originar din Boemia, a devenit in a doua jumatate a secolului XIX-lea unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal, datorita ritmului viu si sprinten.
Istoricul Alfred Waldau, metioneaza ca originea acestui dans pleaca de la maestrul de dans Jesep Neruda care obeservand o taranca care canta si dansa, a elaborat un stil de dans (polca) pe care l-a lansat pentru prima data la Praga si apoi la Baden. Dansul a a vut un succes incredibil.
Treptat, polca s-a raspandit peste tot in lume, in special in America, unde dansul a devenit din ce in ce mai complex: perechile dansau in cerc, intr-un tempo vioi si saltaret, bataia de picior fiind de jumatate de ritm.
HIP HOP - expresia unei culturi marginalizate Cultura Hip Hop a aparut pentru prima data in cartierul Bronx din New York, printre populatia neagra si latina, la inceputul anilor 1970, si de atunci s-a raspandit pe tot globul. Cele patru elemente principale ale acestei culturi sunt MCing (rap), DJing, graffiti si breakdance (cunoscut si ca B-boying sau B-girling).
Contribuind la articularea unor identitati etnice marginale, elementele vizuale, muzica, versurile si stilul de dans aflate la originile hip-hop-ului lanseaza, in opinia celor mai multi, o revizuire a traditiilor diasporei africane, implicind note semnificative de protest social.
Hip Hop-ul a evoluat in multe directii, dezvoltandu-se si numeroase stiluri de dans ce au avut ca baza Old Shool, numita si Scoala din NY. Popping, Locking, Dancehall, C-WALK si Krumping sunt doar cateva dintre stilurile Hip Hop-ului de azi.
De Georgia (la 28/04/2009 @ 06:00:00, in 03 RELIEF, citit de 311 ori)
"Exista o roca care, ca nici una alta, isi impune prezenta in relief din prima clipa, o roca creatoare de privelisti magnifice si originale, o roca cu multa personalitate si cu nenumarate ciudatenii. Aceasta roca este calcarul. Si este atat de aparte, incat dintre toate rocile este singura pentru a carui relief s-a creat un termen special si careia i s-a dedicat o intreaga disciplina stiintifica, ba chiar doua, carstologia si speologia". (Marcian Bleahu) ................................................................................................................ Calcarul este scos in mod pregnant din randul celorlalte roci in ce priveste modelarea reliefului din cauza unei proprietati, destul de rar intalnita la rocile naturale, solubilitatea. Fara a putea fi urmarita cu ochii si nici macar cu efecte notabile la scara vietii unui om, dizolvarea calcarului este atat de accentuata la scara timpului geologic, incat are o influenta covarsitoare asupra reliefului.
Prin varietate, complexitate, spectaculozitate carstul din zona Bihorului se impune de la prima vedere ca un obiectiv de maxima atractivitate. Muntii Apuseni au carstul cel mai dezvoltat si se gaseste in urmatoarele unitati : Bihor si imprejurimi, Padurea Craiului, Codru-Moma, Trascau-Metaliferi. Prezinta mai multe nivele de carstificare echivalente suprafetelor medii carpatice si nivelelor mai noi. Are cele mai multe pesteri si avene din tara, campuri mari de lapiezuri si doline, polii, vai oarbe, trepte antitetice si 5 ghetari subterani: Scarisoara (in bazinul Garda), Vartop (bazinul Garda Seaca), Focul Viu si Barsa (in bazinul Crisul Pietros) si ghetarul di avenul Bortig.
In cadrul Apusenilor se detaseaza Muntii Bihorului si Padurea Craiului, cu cel mai diversificat si dezvoltat carst. Mozaicul tectonic si petrografic din Bihor si-a spus cuvantul in puternica fragmentare a retelei de pesteri si de scurgeri subterane din Padis, Poiana Ponor, Cetatile Ponorului si Cheile Galbenei. In cele doua masive sunt bine evidentiate trei nivele de carstificare (doua fosile), doline foarte mari cu puturi de legatura catre golurile subterane, ghetari de pestera. Pot fi citate campurile carstice din Podisul Padis, Scarisoara, Lumea Pierduta, Zece Hotare, bazinul Rosia, bazinul Garda.
Importante depresiuni carstice apar la: Ponor, Poiana Mare, Padis, Albioara, Danis, Cetatile Ponorului. Exista aici peste 200 de pesteri, intre care Pestera Vantului (32 km, sub Padurea Craiului), Meziad, Cetatile Ponorului, Scarisoara. In Piatra Craiului avenul Stanu Foncii are 320 m. Apar si chei impresionante pe vaile: Rosia, Lazu, Galbena, Somesul Cald, Garda, Sighistelu.
Dar nici nu este nevoie de mari intinderi de calcar pentru ca sa fie desteptat interesul turistului, ci doar o simpla pestera, daca este bine pusa in valoare. Pestera Ursilor de la Chiscau (Muntii Bihor), prima pestera amenajata la un inalt nivel tehnic, a starnit un atat de mare aflux turistic, incat doar intr-un an de la deschidere a acoperit un sfert din investitie, prevazuta a se amortiza in 10 ani.
Regiunile carstice si pesterile reprezinta pentru omul de stiinta un vast camp de investigatii, pentru speologi un domeniu unde sa-si exerseze dorinta de necunoscut si priceperea de exploratori, pentru turisti un loc de reculegere si desfatari peisagistice, iar pentru economisti o adevarata "mina de aur". Tara noastra se bucura de astfel de regiuni. Nu trebuie decat priceperea pentru a le valorifica din toate punctele de vedere.
In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii, fiind al doilea judet din tara ca si capital al ariilor naturale protejate.
Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege, spre a putea fi transmise in cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar in conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu, remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale. Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care, prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa.
Amplasate in sectorul mijlociu al vaii cu acelasi nume, dispuse sub forma unui arc de cerc, pe o lungime de cca. 2 km cu versanti ce depasesc pe alocuri 100 m, Cheile Albioarei ne dezvaluie un peisaj frumos si salbatic, specific regiunilor carstice lipsite de cursuri active de apa, cu grohotisuri, si stanci fara vegetatie.
Prin pozitia lor, marginite in amonte de Ponorul Albioarei si in aval de satul Tarina, Cheile Albioarei reprezinta unica poarta de patrundere dinspre Beius in interiorul muntilor Padurea Craiului, si de traversare a acestora inspre Depresiunea Vadului.
Un numar impresionant de guri de pestera (Ciur-Izbuc, Ciur-Ponor, Pestera Vacii, Pestera Gruiet) se pot observa in ambii pereti ai cheilor, alaturi de cele ale vechilor mine de exploatare a bauxitei.
Formarea Cheilor Albioarei este strans legata de evolutia bazinului senonian al Rosiei si cel neogen al Beiusului care, prin pozitia lor, au impus atat sculptarea cat si curbarea lor spre sud, cu o desfasurare in arc de cerc. Disparitia cursului de apa din lungul vaii primare Runcsor-Sohodol-Albioara si transformarea acesteia intr-o vale carstica de tip sohodol se datoreaza unor intense procese de carstificare care s-au manifestat, mai ales, in pleistocen.
Ca si in cazul altor tronsoane de chei din muntii Padurea Craiului, Cheile Albioarei s-au dezvoltat in zona de debusare a cursului de apa intr-un cadru depresionar. In timpul sculptarii lor, acesta colecta, in afara apelor unor afluenti de suprafata (Valea Merisorului) si o serie de cursuri subterane ce evoluau in lungul unor pesteri, azi fosile, a caror bazine de alimentare se gaseau la nivelul platourilor carstice din lungul cheilor. Dupa disparitia cursului de apa, ele au evoluat numai sub actiunea proceselor de versant iar izvoarele carstice ce debusau in chei au inceput sa dispara treptat sau sa devina temporare. Aceste noi caractere s-au datorat, fara indoiala, noilor conditii climatice, deficitare in precipitatii.
Cheile Albioarei tind spre o largire a profilului transversal si spre o aplatizare treptata sub actiunea agentilor fizico-chimici de modelare actuala a reliefului.
- nascut in 15.01.1908 la Derna - studii liceale la Colegiul "Emanuil Gojdu" in Oradea - studii universitare: Academia Teologica Romana Unita din Oradea, Academia de Muzica si Arta Dramatica din Cluj - profesor de muzica vocala si instrumentala la Colegiul "Samuil Vulcan" din Beius - 1935-1972, dirijor al Corului Lyra - 1969, premiat cu Ordinul Meritul Cultural - opera muzicala: 164 de compozitii de factura clasica si 1340 de piese de stilistica popular
- lucrari de muzicologie: "Tratat de teoria instrumentelor simfonice", "Tratat de teoria formelor muzicale" - decedat in 19.01.1989 la Beius .............................................................................................................. Mihai Pop Bruchental, personalitate de legenda a Bihorului cultural, prin opera si activitatea sa, ne-a daruit un repertoriu bine echilibrat, romanesc si universal, cu piese valoroase, patriotice, populare, culte.
Patrimoniul muzical Bruchenthal cuprinde imnuri si poeme corale, muzica simfonica, madrigale, cantece patriotice, preludii, muzica de camera, cantece pentru copii, muzica scenica, lieduri si romante. Indragostit de melosul popular, Bruchental a pus bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean, transmitandu-ne dragostea sa pentru muzica si arta.
Lazile de zestre, nelipsite din traditia bihoreana, cu valoare utilitara, artistica si simbolica, concentreaza valentele creatoare ale mesterilor ladari. La Budureasa este singurul centru activ de ladarit din Bihor, unde se realizeaza lazi de zestre cu motive specifice. Aici exista si o mica scoala de initiere a copiilor.
Pe vremuri, lada de zestre folosita pentru pastrarea imbracamintii, ocupa un loc de cinste in organizarea interiorului, fiind asezata la capatul patului sau pe lavita. In urma cu 200 de ani, lazile de zestre erau confectionate de catre tatal familiei. In aceste lazi se pastra intreaga zestre a miresei: podoabe lucrate de mana fetei, stergare, vesminte si covoare. Lada de zestre era obiectul ce arata harnicia miresii dar si statutul ei. Cu cat era mai mare cu atat era mai bogata. Unele lazi erau trecute mostenire din generatie in generatie.
Pentru confectionarea lazilor se folosea lemnul de fag, ales cu mare pricepere. Vestitii mestesugari din Budureasa, aveau o solutie originala de afumare a lemnului de fag, procedeu prin care erau distruse cariile si se obtinea uniformizarea cromatica a suprafetelor. Pe acest fon brun, motivele ornamentale (cosmice, crestine, antropomorfe, vegetale) se puteau aplica mult mai clar.
Cu toate ca in zilele noastre mobilierul modern l-a inlocuit in mare masura pe cel traditional, mai exista localnici care folosesc lazile la depozitatul straielor populare, insa de cele mai multe ori acestea sunt folosite doar in scopuri ormanentale.
Sambata, 25 aprilie, in Lotus Center din Oradea, Catalin Dezbracatu va modera competitia pentru titlul de "Cel mai fitzos liceu". De la ora 18:00, cinci licee din Oradea (Colegiul National "Emanuil Gojdu, Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu, Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul Economic "Partenie Cosma" si Liceul de Arta) vor trece prin sita probelor fulger.
Dezbracatu' va testa cunostintele de cultura generala ale liceenilor, dupa care protagonistii se vor intrece la proba de creatie artistica.
Evenimentul se va desfasura in aripa noua a complexului Lotus Center, zona food court. Parteneri in organizarea evenimentului sunt: Diverta, Debenhams, Hollywood Multiplex, Ebony Fitness Center, Zile si Nopti.
Sangiorzul se sarbatoreste din cele mai vechi timpuri, la o luna dupa echinoctiul de primavara si se spune ca "el tine cheile cerului si sloboade soarele sa urce in tarie ca sa aduca vara".
Peste vechiul zeu al vegetatiei, Cavalerul Trac (protector al cailor, vitelor cu lapte si holdelor semanate), calendarul ortodox l-a suprapus pe Sf. Gheorghe, sfantul razboinic calare pe un cal alb, care a omorat balaurul ce ameninta lumea. Sarbatoarea in sine reprezinta inceputul verii pastorale, al carui sfarsit il va marca ziua Sfantului Dumitru.
Sarbatorile celor doi sfinti impart anul in doua anotimpuri simetrice – vara pastorala ( 23 aprilie - 26 octombrie) si iarna pastorala ( 26 octombrie - 23 aprilie).
Legenda populara spune ca Dumnezeu a incredintat cheile vremii sfintilor Gheorghe si Dumitru, care de atunci le poarta la brau. Intre cei doi sfinti exista un legamant pe viata si pe moarte: daca padurea nu este infrunzita pe data de 23 aprilie, Samedru il omoara pe Sangiorz. Acelasi lucru se va intampla si cu Samedru daca in ziua de 26 octombrie, Sangiorzul va gasi frunze pe pomi.
O alta legenda ne aminteste ca pe vremea cand Sfantul Gheorghe era om pe pamant, toate apele de baut s-au oprit si nu era decat un singur loc de unde trebuia sa ia apa fiecare familie. Acel loc insa, era pazit de un balaur infricosator, care cerea in schimbul apei cate un suflet. Tot in timpul acela, sosise vremea ca sa dea si imparatul un suflet. El nu avea decat o fata pe care, desi o iubea ca pe lumina ochilor, a gatit-o pentru a i-o trimite balaurului. Dumnezeu, indurandu-se de oameni, l-a trimis pe Gheorghe sa rapuna balaurul. Imparatul, voind sa-l rasplateasca, i-a fagaduit fiica de sotie, dar Sf. Gheorghe a raspuns ca lui nu-i este dat sa se casatoreasca, ci sa-l slujeasca pe Dumnezeu, facand bine pe pamant.
De-atunci, oamenii au inceput sa se stropeasca cu "apa neinceputa" din fantani si izvoare ca sa "dezlege belsugul", sa puna crengi de rug la porti, sa unga ferestrele, usile, portile si hornul casei cu usturoi, inchinandu-se lui Dumnezeu si Sfantului Gheorghe, ca sa stavileasca astfel intrarea zanelor care bantuie noaptea.
Pentru ca la Sangiorz incepe al doilea sezon al anului pastoral, in aceasta perioada urca oile la munte si are loc masurisul laptelui. Masurisul laptelui este o traditie complexa, dar minutios organizata, care are loc de secole fara nici o modificare. Fiecare familie din sat isi duce turmele de capre si de oi la o strunga de langa sat, unde pastorii angajati din vreme le mulg. Laptele obtinut este "masurat", pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon.
Multe sunt credintele si superstitiile legate de Sangiorz: - gunoiul din ziua aceasta se pune la radacina pomilor ca sa rodeasca bine - cine se spala in dimineata aceste zile cu roua, toata vara va fi sanatos si nu-i vor iesi pete pe obraz - o piele de sarpe, jupuita de Sf. Gheorghe si purtata noua zile la gat, se crede ca te fereste de friguri - e bine sa te cantaresti de Sf. Gheorghe, pentru ca atunci nu se mai lipeste de tine nici un farmec - de Sf. Gheorghe sa nu dai nimic din casa ca-ti dai norocul - daca in ziua de Sf. Gheorghe va fi roua multa sau ceata, e semn de an bogat - sprinten iute, harnic si indemanatic la lucru in decursul anului poate fi doar acela care este urzicat in aceasta zi - fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos
Tot acum este vremea potrivita pentru a incheia contracte: "Sf. Gheorghe tocmeste si Sf. Dumitru plateste", zice taranul referindu-se la vechile tocmeli ce le incheiau in aceasta perioada stapanii stanelor cu ciobanii si vacarii. In Bihor, s-a pastrat traditia ca, in aceasta zi, sa se formeze turmele, sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii.
Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri, iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi.
Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca, de Sangiorz, sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi, ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui.
Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni, unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara, in care tinerii, imbracati in verdeata, stropesc si ii urzica pe sateni, canta si joaca, in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V. Butura - Cultura spirituala romaneasca).
"Nu mutilati Pamantul, / Nu mutilati Meleagul, / Nu mutilati Natura / Si totul imprejur, / Caci peste ani si veacuri / N-o sa mai existe viata / Si n-o sa fim in stare / S-o luam de la inceput. / Pastrati-va Pamantul / Pastrati-va Meleagul, / Pastrati-va Natura / Si totul imprejur, / Ca intr-o buna zi / Sa nu va fie teama / Ca-ti rupt naprasnic creanga / Pe care ati crescut". .............................................................................................................. In fiecare an, pe 22 aprilie, se sarbatoreste Ziua Pamantului, ziua cand s-a nascut miscarea pentru protejarea mediului inconjurator. Fondata de senatorul american Gaylord Nelson, in anul 1970, Ziua Pamantului a fost celebrata in primul an de cca. 20 milioane de cetateni americani.
Treptat, Ziua Pamantului s-a transformat intr-o manifestare de amploare, avand un rol foarte important in mediatizarea problemelor climaterice ale Pamantului. Ea a dat nastere unei organizatii (Earth Day Organization) cu filiale in peste 170 de tari si rezultate notabile in constientizarea omenirii asupra problemelor de mediu.
Stilul de viata adoptat de oameni in ultima perioada s-a dovedit a fi cam nechibzuit. Cel mai amplu studiu realizat vreodata in acest domeniu, cuprinzand concluziile a peste 1.300 de experti din 95 de tari, demonstreaza ca maniera in care au fost pana acum exploatate resursele naturale risca sa puna sub semnul intrebarii insasi posibilitatea Terrei de a asigura supravietuirea generatiilor viitoare.
Folosirea dezechilibrata a bogatiilor naturale a modificat in mod dramatic, intr-o perioada extrem de scurta de timp, majoritatea ecosistemelor. Nivelul resurselor de apa potabila si de peste este mult sub pragul care ar putea acoperi nevoile actuale. Multe din speciile de mamifere, pasari si amfibii sunt amenintate cu disparitia.
Ziua Pamantului este o ocazie pentru a atrage atentia asupra acestor probleme si de a insista asupra solutiilor care permit minimizarea efectelor negative ale activitatilor oamenilor. Aceste solutii includ conservarea resurselor naturale (precum energia si petrolul), reciclarea materialelor, oprirea distrugerii padurilor si interzicerea folosirii produselor chimice daunatoare.
Oradenii sunt invitati sa participe la campania "Planteaza un Copac de Ziua Pamantului!", alaturi de echipa Toyota Oradea, incepand cu ora 18:00 in parcarea Carrefour, unde vor putea planta si adopta un copac. Organizatorii vor pune puietii la dispozitia celor dornici sa planteze si vor primi un suport pe care va sta scris numele celui care a adoptat copacul.
Sarbatoreste si tu frumusetea si unicitatea Pamantului.
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3