|
Articole publicate pe site, in ordine cronologica.
 |
Pestera Huda Orbului se gaseste in valea numita Paraul Orbului, afluent al Vaii Vulturului, in Bazinul Gardisoara de la Casa de Piatra. Pestera se deschide in locul numit "Sub Fata Calinesei", la baza unui perete de calcar ce strajuieste valea la o departare de aproximativ 1 km de gura acesteia, la o altitudine de circa 1250 m.
Descoperita in anul 1962 de Matei Dumitru, paznicul Ghetarului de la Vartop, pestera este cercetata in premiera de I. Viehmann, Gh. Racovita si I. Salajan in 1963 si cartata pe o lungime de 280 m. Explorarile ulterioare, intreprinse indeosebi de L. Valenas, fac sa creasca progresiv lungimea cunoscuta a cavitatii, care ajunge in 1977 la 607 m.
Huda Orbului constituie un ponor clasic, care dreneaza apele din cursul superior al vaii precum si zona dolinara care se intinde spre vest. Ea se compune dintr-o galerie larga, cu traseu sinusoidal, a carei intrare de mari proportii este curand ingustata de un con inalt de daramaturi. Cursul subteran nu apare decat dupa vreo 60 m, dintr-o conducta laterala foarte stramta, si curge printre plaje de pietris si nisip in mare masura acoperite de cruste stalagmitice. Pe alocuri, apele au indepartat stratul de aluviuni si aceste cruste au ramas suspendate pe pereti, devenind marturii ale diferitelor faze de umplere si de excavare prin care a trecut golul subteran.
Dupa 120 m de la aparitia sa, paraul formeaza o cascada de 8 m inaltime, urmata de doua marmite etajate, dincolo de care pestera are un cu totul alt aspect. Galeria se ingusteaza pana la 2-3 m si devine din ce in ce mai joasa, obligand in cele din urma la un taras pana in fata unui sorb prin care apele dispar definitiv. Resturile de cetina lipite de tavan arata limpede ca acest sector este deseori complet inundat in perioadele de viituri. Aval de cascada, cursul de apa primeste din dreapta un mic afluent care poate fi urmat pe o galerie puternic ascendenta pana in Sala Mare si apoi printr-un culoar foarte jos, pe care se mai poate inainta taras inca 78 m.
In pestera se afla un numar insemnat de coleoptere cavernicole. Cursul ei subteran are o resurgenta inca necunoscuta, iar formatiunile stalagmitice sunt foarte bogate.
Vizitarea integrala a pesterii necesita echipament speologic complet si o scara speologica; nu se recomanda turistilor decat pana la cascada. |
 |
- nascut in 14.08.1940 la Ghighiseni (Rieni)
- scoala primara la Stei
- studii secundare: scoala profesionala de mecanici agricoli din Salonta (1957), liceul seral din Stei (1961)
- studii universitare: Facultatea de matematica a Institutului Pedagogic din Timisoara (1965)
- director al Caminului Cultural din Carpinet (1961-1962)
- profesor de matematica (1965-2000)
- 2003, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Arad
- membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte din Oradea
|
- volume publicate: "Dictionar de sentimente", "Far in portul iubirii", "Constelatii", "Calatorii in cuvant", "Aforisme Lirice", "Lumi paralele", "Cuibul cu intelepciune", "Neamurile" (I, II Patima si iubire, III Nunta, IV Muntele, V Dansul mirilor)
...................................................................................................................................................
Debuteaza la 25 martie 1971 in "Tribuna" cu un fragment din romanul "Neamurile" (Umbra lui Leibniz), intr-un numar festiv pentru debutanti cu prilejul implinirii unui secol de la debutul scriitorului Ioan Slavici. Urmeaza colaborari la revistele "Orizont", "Familia", "Steaua", "Trei Crisuri", "Arca" si la ziarele judetene "Crisana", "Bihorul", "Jurnalul bihorean de duminica", "Realitatea Bihoreana".
Aprecieri:
"Proza lui Lazar Cerescu, vibranta, de un autentic realism ardelenesc, aduce poezia locurilor natale, natura si fantasmul ei, ambitionand sa devina si o fresca sociala a anilor 1944-1960. Romanul sau "Neamurile", inspirat din biografia unui copil de tarani, trecut prin diverse medii, supus la diverse influente, ajuns, in final, un intelectual, onest". (Ion Arieseanu)
"Aforismele lui Lazar Cerescu sunt, in buna parte, cugetari si observatii, ca la toata lumea. Dar cele mai multe - si poate si cele mai reusite - sunt, de fapt, imagini. Lazar Cerescu isi scrie aforismele pe principiul poemului intr-un vers, pe principiul contragerii supreme intr-o imagine. Aforismele sunt poezia lui". (Al. Cistelecan)
Aforisme:
"Concert. Cade ploaia pe claviatura ierbii".
"Constelatii. Caravane de camile in desertul cerului".
"Cantecul pasarilor. Samanta in tarana zorilor".
"Dezghet. Din fulger, picura trasnetul".
"Florile. Zambetul prelungit al pamantului".
"Alfabetul cunoasterii incepe cu silaba om".
|
|
Ingrediente: 500 g rasol de vita, burta, 1 telina mica, 4-5 morcovi, 1 patrunjel radacina, 1 gulie mica, 1 ceapa, piper boabe, 1 foaie de dafin, 1-2 galbenusuri, smantana, 1 lingura Vegeta/Delikat, patrunjel verde, leustean, 1 lingura de otet
Preparare: Se pune rasolul de vita la fiert cu putina sare, impreuna cu morcovii, telina, gulia, radacinile de patrunjel, ceapa, piperul si lingura de Vegeta/Delikat. Intr-un vas sub presiune se pune burta curata, foaia de dafin, boabe de piper, cativa catei de usturoi si un pic de Vegeta/Delikat. Se lasa la fiert o ora din momentul cand incepe sa clocoteasca. Dupa ce a fiert, se rastoarna apa rece pe ea, se lasa sa se raceasca apoi se taie fideluta. Supa din rasol se strecoara apoi se pune pe foc impreuna cu burta taiata fideluta si cateva frunze de leustean. Intr-un castronel se amesteca 1-2 galbenusuri, 2-3 linguri de smantana si o linguta de faina cu un polonic de supa fierbinte. Compozitia se rastoarna peste restul de supa, se adauga usturoi pisat si se potriveste de sare. Se mai lasa sa dea cateva clocote dupa care se adauga patrunjelul verde tocat marunt si o lingura de otet. Se serveste cu ardei iute.
Pofta buna! |
 |
Inainte de comuna Nucet, la kilometrul 8 al soselei DN 75, Crisul Baita primeste pe dreapta apele Vaii Bulzului. Un drum de tara, accesibil in parte si mijloacelor auto, urca pe aceasta vale pret de 2 km, pana intr-o poiana unde se intalnesc trei viroage, dintre care doar cea din mijloc adaposteste un parau modest, in capatul de jos al poienii incepe o poteca ce urca pe versantul viroagei din dreapta, numita Sodolul Plopului, pana deasupra unui prag abrupt. Aici, tot in latura dreapta, incepe o cararuie care se intoarce catre gura vaii, castigand in continuare in inaltime pana deasupra poienii. La foarte putin timp dupa intrarea in padurea de fagi, la o altitudine de 560 m, apare deschiderea inalta si larga a Pesterii de la Fanate.
Aceasta a facut obiectul uneia dintre cele mai vechi descrieri consacrata unei pesteri de pe teritoriul tarii. In urma vizitei efectuate in anul 1772, Elek Nedetzky o descrie amplu in limba latina, intr-o brosura aparuta la Viena in 1774. Ea a fost apoi citata in numeroase lucrari si studiata de A. Schmidl in 1863 si de Jeannel si Racovita in 1929.
Pestera este constituita in principal dintr-o galerie aproape rectilinie, lipsita de ramificatii, a carei lungime insumează 300 m si care ofera in cea mai mare parte a sa dimensiuni considerabile, ajungand la 15-20 m in latime si la 10-25 m in inaltime. Podeaua, in general orizontala, este formata dintr-un strat gros de argila acoperita cu pietre si, spre fund, cu fragmente de crusta stalagmitica. In acest important depozit de umplutura s-au concentrat numeroase resturi scheletice ale ursului de caverna care, prin degradare progresiva, au dus la constituirea unui humus bogat in compusi fosfatici. Peretii sunt in buna masura concretionati, dar majoritatea formatiunilor au avut, din pacate, de suferit in lungul rastimp de cand pestera este vizitata de turisti. Dupa un pasaj mai stramt, galeria principala ia sfarsit intr-o sala ocupata in parte de blocuri prabusite, din latura dreapta a careia se poate ajunge intr-un scurt sistem de galerii superioare, astfel incat lungimea intregii retele subterane se ridica la 450 m.
Pestera si-a castigat o celebritate si prin fauna cavernicola, din care amintim coleopterele Duvalius (Duvaliotes) paroecus, Drimeotus mihoki rothi si Pholeuon leptoderum leptoderum, araneidul Nesticus fodinarum si pseudo-scorpionul Neobisium brevipes. |
 |
Inscris in peisajul framantat de la izvoarele Crisului Baita, acest impunator fenomen carstic se afla la obarsia Vaii Crisurilor, la o altitudine de 674 m.
Din soseaua care urca in lungul Crisului (traseu turistic marcat cu triunghi rosu) se desprinde pe stanga, dupa 3 km de la localitatea miniera Baita-Plai, o poteca taiata in versantul stancos, care, patrunzand curand in padurea de fagi ce imbraca malurile vaii, castiga progresiv in inaltime, pana intr-o poienita unde intalneste apa Vaii Cosurilor. Mergand in continuare pe firul acesteia se ajunge la picioarele unei faleze inalte de calcar ce intrerupe net valea. Aici se deschide o arcada neobisnuit de regulata, masurand 10 m inaltime si 12 m latime, de sub care se iveste apa Vaii Cosurilor.
Marea arcada de la intrare este urmata de un spatiu larg, orizontal, a carui podea este acoperita de bolovanisul adunat pe malurile cursului de apa. In partea opusa, apa se arunca peste o cascada de 4 m inaltime, la picioarele careia vartejurile au sapat in piatra o excavatie circulara, cu pereti slefuiti, numita, in limbaj geomorfologic, marmita.
Depasirea pragului format de aceasta cascada permite accesul intr-o sala vasta de aproximativ 20 m diametru, care constituie de fapt fundul in intregime luminat al unui mare aven. Peretii verticali si lustruiti de siroirea apelor se ridica la 30-35 m inaltime, in timp ce pe podea zace un larg con de daramaturi amestecate cu frunze moarte si acoperite de zapada pana catre inceputul verii.
Dincolo de acest con, in latura stanga a salii, se afla deschiderea stramta a unei galerii, de obicei ocupata in intregime de apele care razbat pe aici in fundul avenului. Dupa perioade secetoase indelungate atunci cand debitul torentului scade mult, acesta nu mai apare decat la baza falezei calcaroase, in talvegul vaii, iar galeria poate fi parcursa, nu fara greutati, pe o lungime de 89 m, pana la un put adanc, inecat de ape. |
 |
Rezervatia paleontologica Dealul Somleu este situata la circa 8 km de Baile 1 Mai, in apropiere de satul Beftia si are o suprafata de 0,5 ha.
In apropierea satului Betfia se afla o avena adanca de 11 m, inconjurata de Dealul Somleu pe care s-au identificat 13 puncte fosilifere, independente si diferite ca varsta.
Descoperite in 1911 si supuse unor cercetari minutioase, fosilele identificate in aceasta regiune cuprind resturi de reptile, pasari, mamifere, rozatoare si carnivore.
In acest punct fosilifer s-au descoperit pentru prima data in tara noastra resturile marelui carnivor felin Machairodus si chiar unele specii noi pentru stiinta ca: Pliomys episcopalism, Allophaiomys pliocaenicus, A. Laguroides, Muscardinus dacicus.
Cercetarile paleontologice au scos la iveala numeroase asociatii faunistice care s-au perindat in Pleistocenul mediu (era glaciala).
Datorita valorii sale stiintifice, paleogeografice, acest punct fosilifer a fost declarat monument al naturii. |
 |
Pentru prima data de la formarea coalitiei de guvernare, democrat-liberalii si social-democratii vor deveni adversari politici. Ambele partide si-au desemnat deja candidatii pentru alegerile partiale din comuna Carpinet: Gheorghe Ienciu (PDL) si Morel Ienciu (PSD).
Secretarul general al PDL Bihor, Mircea Matei declara ca formatiunea sa politica ia foarte in serios campania electorala si ca se va infrunta cu toti candidatii, fie ei liberali, social-democrati sau de la UDMR.
Decizia alegerilor partiale din data de 15 februarie apartine Guvernului Romaniei, in urma vacantarii postului datorat decesului lui Gligor Tigan. Partidele politice vor putea sa-si inscrie candidatii pana cel tarziu in data de 26 ianuarie, urmand ca, in data de 31 ianuarie, sa debuteze campania electorala.
Tragerea la sorti pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot va avea loc cel tarziu in data de 1 februarie. Campania electorala se va incheia in data de 14 februarie, la ora 7:00.
Daca in urma scrutinului din 15 februarie nu va fi desemnat noul primar, cel de-al doilea tur va avea loc in data de 22 februarie. |
 |
Situata in partea de sud-vest a Parcului Natural Apuseni, la 2 km de Sighistel (langa Campani), Valea Sighistelului este un adevarat paradis speologic.
Desi intreaga vale nu masoara decat 9 km, turistul iubitor de natura strabate aproape jumatate din distanta flancat de coaste stancoase, printre pereti verticali care transforma zona intr-un canion. Valea adaposteste peste 100 de pesteri, majoritatea foarte greu accesibile, cele mai interesante pentru turisti fiind Pestera Magura si Pestera Coliboaia.
Intrarea in sectorul calcaros al Vaii Sighistelului este marcata de un fel de poarta pe care o formeaza coastele stancoase ale Dealului Tibocoaia in stanga si Fata Pietrei in dreapta. Apoi malurile se indeparteaza pana la confluenta cu Valea Rea unde, din stanga, avanseaza spre firul apei pintenul pe care il formează Piatra Lunga iar ceva mai departe se ridica peretele de la Cazatura Lupului, in dreapta, valea este dominata de coastele impadurite ale Dealului Corbeasca, amonte de care, in locul numit ,"La Stramtura", versantii se apropie iarasi, inghesuind albia intre contraforturi puternice de calcar.
Urmatorul sector al vaii care marcheaza confluenta cu Paraul Blidarului, are aspectul unui veritabil canion, cu patul acoperit de blocuri si trunchiuri de lemn. Doar in doua locuri raul mai scapa putin din chinga muntelui, cel de al doilea reprezentand poiana din care se desprinde cararea spre pesterile Magura si Coloboaia. Apoi malurile se strang din nou intr-o taietura atat de ingusta si de salbatica, incat devine practic inaccesibila: este canionul Vaii Sighistelului, dincolo de care se intinde manunchiul de valcele de la obarsia vaii, rasfirat pe coastele de apus ale Pietrei Muncelului.
Pana in anul 1977 au fost descoperite si explorate aici nu mai putin de 75 de pesteri si avene, dar majoritatea lor sunt foarte greu accesibile. Pe malul stang al vaii, amonte de confluenta cu Paraul Blidarului, poate fi vizitata cu usurinta Pestera Dracoaia, care impresioneaza prin proportiile salii subterane.
In pofida traseului sau scurt, Valea Sighistelului adaposteste unul dintre cele mai interesante si mai spectaculoase complexe carstice din Muntii Bihor. |
 |
Natura este un iscusit creator. Prin frumusetea lor, cascadele reprezinta un punct de atractie pentru turistii din intreaga lume.
Caderile de apa, prin frecare, produc un fenomen de ionizare a aerului, fenomen care a fascinat din totdeauna, oferind visitatorilor o senzatie unica, de neuitat.
O veche legenda din timpuri stravechi, poveste despre un zeu indragostit de o muritoare, Naipi, indragostita la randul ei de un tanar pe nume Tarobo. Intr-o zi de vara, cei doi indragostiti se plimbau cu o canoe, cand zeul, suparat ca Naipi daruise inima altcuiva, a taiat albia raului pentru a-i condamna la o eterna cadere. Asa se spune ca s-a format prima cascada.
In Muntii Apuseni se afla un numar mare de cascade spectaculoase:
CASCADA MOARA DRACULUI
Situata pe Valea Draganului, in apropiere de Stana de Vale, cascada Moara Dracului se pravale peste un impresionant perete de stanca vulcanica, formand 2 saritori de insumeaza circa 20 m.
CASCADA IADOLINA
Situata pe Valea Iadului, la aproximativ 6 km de la Coada Lacului Lesu spre Stana de Vale, are o inaltime de aproximativ 10 m.
CASCADA SARITOAREA IEDUTULUI
Situata pe Valea Iadului, la circa 7 km de Stana de Vale si la circa 300 m in aval de Cascada Valul Miresei, cascada se pravale peste un prag de circa 10 m.
CASCADA VALUL MIRESEI
Situata pe Valea Stanciului, cascada are cca. 50 m inaltime. Denumirea cascadei vine de la legenda care spune ca o mireasa ar fi cazut in ziua nuntii de pe stanci si i-ar fi ramas voalul agatat. Nuntasii s-au oprit acolo si au inceput sa planga si din lacrimile lor s-a format cascada.
CASCADELE DE SUB VARFUL CUCURBATA
Cascada Hotaran este cea mai mare cascada de sub Varful Cucurbata Mare ce se revarsa in 3 trepte insumand circa 80 m. Privita de la baza, este vizibila doar prima treapta, de circa 30 m. Pentru a ajunge la cea de-a doua treapta, se poate urca foarte abrupt prin dreapta primei caderi de apa. Zona cascadelor de sub varful Cucurbata, este accesibila din Carpinet (la E79) - Leheceni - Saliste de Vascau - Poiana - fosta mina de uraniu (15 km). In dreapta, pe o vale secundara, se afla cascada Carligoi, in mijloc - cascada Hotaran si in stanga, cascada Fantanele.
CASCADA OSELU
Este situata pe valea cu acelasi nume, in imediata apropiere de confluenta cu Valea Boga, afluent al Vaii Bulzului. Are o inaltime de circa 10 m. Accesibila din Boga, urmand drumul forestier (circa 2 km) ce se desprinde inainte de confluenta cu Valea Rea, drum ce insoteste Valea Boga pana in apropiere de cascada, unde se afla si un mic baraj de retentie.
CASCADA BULBUCI
Situata pe Valea Boga, cascada Bulbuci are o inaltime de 40 m, in trei etaje. Ultimul este cel mai frumos, unde apa se arunca intr-o cadere de 18-20 m. La celelate doua trepte este mai greu de ajuns.
CASCADA VARCIOROG
Cascada Varciorog este situata in perimetrul comunei Arieseni in apropiere de localitatea Vanvucesti la o altitudine de 1090 m. Cascada in sine are o inaltime de 15 m fiind de o frumusete deosebita.
CASCADA SARITOAREA BOHODEIULUI
Situata pe Valea Aleului, cascada Saritoarea Bohodeiului reprezinta rezervatie complexa geologica, floristica si forestiera, cu o suprafata de 174 ha, care ascunde o interesanta cadere de apa (vezi articol mai vechi).
CASCADA MOLOH
Situata in zona Cheilor Somesului Cald, cascada Moloh are o inaltime de cca. 10 m.
CASCADA VADU CRISULUI
Situata in Defileul Suncuius - Vadu Crisului, aproape de pestera Vadu Crisului, cascada are o inaltime de 9 m si impresioneaza prin prabusirea brusca a apei paraului ce iese din pestera in apele raului Crisul Repede. Este vizibila si din tren in apropierea haltei Pestera pe linia Oradea - Cluj Napoca.
Spectacolul de sunet si culoare, de maretie si forta a naturii pe care il ofera cascadele din Bihor este cu siguranta o experienta de neuitat. |
Sunt frumoase, renumite si... bunici: iata clasamentul Fox News a celor mai sexy 10 bunici faimoase.
|
 |
 |
 |
 |
 |
1. SUZANNE SOMERS: pare ca timpul s-a oprit in loc pentru frumoasa actrita in varsta de 62 de ani, bunica a 5 copii.
2. TINA TURNER: bunica cu cele mai frumoase picioare din lume, la 69 de ani, are doi nepoti. Tina este de parere ca "varsta nu este altceva decat un numar".
3. SARAH PALIN: o bunica tanara la 44 de ani, multumita fiicei Bristol in varsta de numai 18 ani.
4. BLYTHE DANNER: frumoasa actrita in varsta de 65 de ani, are doi nepoti, Apple (4 ani) si Mose (2 ani), copii lui Gwyneth Paltrow.
5. GOLDIE HAWN: plina de energie la cei 63 de ani, are doi nepoti: Ryder Russell Robinson (copilul lui Kate Hudson si a muzicianului Chris Robinson) si Wilder Brooks (copilul lui Oliver Hudson si actritei Erinn Bartlett).
|
 |
 |
 |
 |
 |
6. SOPHIA LOREN: "Intotdeauna mi-am dorit sa fiu bunica, astfel, cand s-a intamplat, am devenit femeia cea mai fericita din lume". Actrita, la 74 de ani, este bunica lui Vittorio si Lucia.
7. IVANA TRUMP: in pragul celor 60 de ani, are o nepoata, Kai Madison Trump, fiica lui Donald Jr si Vanessa Haydon Trump.
8. PRISCILLA PRESLEY: fosta sotie a lui Elvis nu se simte ca o bunica, nu arata deloc ca o bunica, nici macar nu-i place sa fie chemata bunica, dar s-a bucurat nespus la venirea pe lume a celor doi nepoti gemeni. Ea mai are alti doi nepoti, Danielle Riley si Benjamin Storm, din prima casatorie a Lisei Marie cu Danny Keough.
9. CATHERINE DENEUEVE: la 65 de ani este bunica a doi copii. "Doamna filmului francez" (cum a fost supranumita) si muza designer-ului Yves Saint Laurent, a fost o icoana a anilor '70.
10. JULIE ANDREWS: legendara actrita, la cei 73 de ani este imaginea echilibrului si a elegantei. Casatorita cu Balke Edwards, are 5 copii, 7 nepoti si 2 stranepoti!
Sursa: FOXNews.com
|
|
|
Acum sunt 45 utilizatori online
Max Utilizatori Online: 1015 la 30/08/2010
|
gasite 15 albume
|
|
|
|
<
|
September 2010
|
>
|
L |
M |
M |
J |
V |
S |
D |
| | | |
|
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
10/09/2010 @ 22:01:18
script executat in 532 ms
|
(p)Link
Comentarii
Arhiva
Printeaza
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3