ZIUA CRUCII - traditii si obiceiuri - dBlog platforma CMS Open Source pentru Blog

In fiecare an, pe 14 septembrie, se sarbatoreste Inaltarea Sfintei Cruci, ziua in care imparatul Constantin si mama sa, Elena, au gasit crucea pe care fusese rastignit Iisus si o multime mare de oameni din Ierusalim s-au adunat pentru a cinsti Sfanta Cruce.

In popor i se mai spune Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei.

Batranii spun ca de Ziua Crucii se inchide pamantul, luand cu sine insectele, reptilele si plantele care au fost lasate la lumina in primavara. In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage in ascunzisurile subterane (unde vor hiberna pana in primavara urmatoare), se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o "piatra nestemata", folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.

Pasarile incep sa plece in stoluri spre alte tari, anuntand venirea toamnei. Florile incep sa se ofileasca iar cele care se mai pastreaza proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, maghiranul, matraguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese in buchetele si sunt duse la biserica pentru fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza in casa, la icoane, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.

Ziua Crucii se bucura si de alte semnificatii. In zonele viticole, marcheaza inceputul culegerii viilor, fiind numita si Carstovul viilor. In unele locuri, mai exista inca obiceiul de a chema preotul pentru sfintirea locului unde se vor aseza butoaiele cu vin. In credinta poporului roman, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg nicodata, fiind lasati prinos lui Dumnezeu si pasarilor cerului, acestia fiind numiti "Strugurii lui Dumnezeu".

In serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica. In satele din Transilvania, obiceiul poarta numele Suretiu.

Tot in aceasta zi, se bat nucii si se recolteaza din padure ramurele de alun. In traditia populara, alunul este considerat ca fiind un arbore cu functii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capata calitati miraculoase. Fantanarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane iar alti oameni pentru detectarea comorilor ascunse.

In Ziua Crucii nu se lucreaza pe camp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile si nu se consuma alimente sau samburii care au forma unei cruci (peste, usturoi, prune, nuci).

Se spune ca Ziua Crucii aduce leac si pentru pomii neroditori. Oamenii atarna in ramurile pomilor fara de rod vite de castraveti, curpeni de pepene si cruci de busuioc sfintit crezand ca, in modul acesta, vor beneficia de rod bogat in toamna viitoare.

Acum se fac si prognozari meteorologice:
- daca tuna de Ziua Crucii, toamna va fi lunga
- daca cocorii incep sa plece, timpul se va raci in curand
- daca ciorile incep sa chiraie, va cadea bruma
- daca se coc calinele, va fi iarna timpurie

Fiind mare sarbatoare, de Ziua Crucii se impart pomeni pentru cei trecuti pe taramul celalalt. In ulcele noi, impodobite cu fir rosu la toarta, se toarna apa rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este oferita mai ales copiilor si nevoiasilor, alaturi de o lumanare si un cuvant bun.